Cultură

Colecționar prahovean, la Muzeul Județean cu lucrări semnate Vasile Grigore

Muzeul Județean Buzău derulează o nouă ediție a programului cultural „Moșteniri colecționate”, care are darul de a „scoate la lumină” colecții valoroase cu scopul „de a facilita dialogul între colecționari și tinerii artiști, de a mijloci comunicarea colecționar-colecție-public-muzeu!”, spune directorul instituției de cultură, Daniel Costache. Un alt efect scontat al proiectului ar fi acela de a deschide apetitul publicului către constituirea de colecții private.

De aceea, Muzeul Județean Buzău își deschide porțile pentru colecțiile private, primul pas în această direcție fiind făcut cu colecția consultantului financiar Patrick Popescu. „Dacă un consultant financiar ia decizia de a investi în artă, spunea în urmă cu câteva luni directorul Daniel Costache, este un semn că și în România și acest lucru începe să intre pe un drum care trebuie și nu vorbim aici numai de investiție financiară”. Consultantul financiar despre care vorbea  directorul instituției muzeale buzoiene este Patrick Popescu, care a venit în aprilie la Buzău să expună colecția sa, ce reunește lucrări de artă semnate de artiști precum Corneliu Drăgan Târgoviște, Alexandru Poitevin-Scheletti, Rudolf Schweitzer Cumpăna, Mihai Coțovanu, Mișu Teișanu, Micaela Eleutheriade, David Alexandru, Nicolae Blei, Alexis Macedonski, Eugenia Filotti Atanasiu, Vladislav Nagornov, Maria Jarda, Francois Gall, Hrandt Avachian, Ion Carchelan, Ion Popescu Negreni și Petre Bulgăraș. El era conștient că este cumva deschizător de drumuri la Buzău cu un astfel de gest și era bucuros să fie un exemplu și pentru alți iubitori și colecționari de artă, dar și pentru alții care poate luându-l exemplu vor deveni colecționari și pasionați de artă. „Îi sfătuiesc pe cei ce vor să fie informați să caute permanent pentru <un viitor pe plus>, cum se numește brandul meu construit de la zero și așa cum este și colecția de artă construită. Oamenii  au nevoie de artă, așa cum au nevoie și de planificare”, a spus Patrick Popescu. Și, într-adevăr, prezența sa la Buzău, prin colecția personală de pictură expusă la Muzeu, a avut mare succes. Cu toate că era  expoziția de debut al proiectului, ea s-a bucurat de peste 1.000 de vizitatori în numai trei săptămâni.

Următorul colecționar român care trece pragul Muzeului Județean este Victor Adam. Acesta deține în colecție 400 de lucrări. Pe simezele Centrului Muzeal „I.C. Brătianu” vor fi expuse din colecția acestuia doar lucrări semnate Vasile Grigore. De numele colecționarului prahovean Victor Adam se leagă, de mai multe decenii, renumita Tabără Internațională de pictură „Vasile Grigore” de la Hârsa, com. Plopu, jud. Prahova, și nu numai. De altfel, cel mai apropiat de sufletul său este o lucrare ce aparţine pictorului Mihai Cismaru şi întruchipează un stejar de peste 500 de ani din Hârsa și este intitulat „La Tufan”, care în limbaj popular înseamnă „stejar”.

Colecţionarul este pasionat de arta plastică încă din anii copilăriei, tatăl său fiind cel care l-a îndrumat în această direcție pentru că  îl ducea să viziteze muzee încă de când avea cinci ani și apoi învăţătorul său şi pictorul ploieştean Nicolae Toma. „La 16 ani am colecţionat primul tablou ce înfăţişa o moară, cu bani strânşi de mine”, a povestit colecționarul pentru ziarulprahova.ro. Era realizat de un coleg de-al său de la Şcoala Populară de Artă.

Vasile Grigore a donat în 2003 statului român colecția sa de artă, reprezentând lucrări de pictură, sculptură, grafică, artă europeană, artă orientală, artă decorativă, iar în anul 2004 s-a deschis cu acestea Muzeul de Artă „Vasile Grigore – pictor și colecționar” din București. Maestrul a fost profesor la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” (astăzi Universitatea Națională de Arte din București) între anii 1961 și 2005. Colecția de artă românească contemporană a Cercului Militar Național conține două lucrări semnate de renumitul artist. Președintele Uniunii Artiștilor Plastici din România, Petru Lucaci, îl definea pe Vasile Grigore ca fiind „unul dintre cei mai importanți artiști din perioada modernismului românesc”, ce a făcut parte din avangarda anilor ’70, dintr-o generație de artiști care au încercat să iasă din dogmele proletcultismului.

 

 

Articole similare