Actualitate

CJAS Buzău, demnă de Cartea Recordurilor

Șase directori într-un singur an

O mare parte dintre casele județene de asigurări de sănătate și direcțiile județene de sănătate publică au fost conduse, în ultimii zece ani, de oameni numiți prin delegare sau pentru exercitare temporară a funcției, fenomen ce reflectă „o instabilitate a funcției”, arată raportul „Sănătatea temporară”, realizat de Expert Forum. Excluzând mandatele foarte lungi, în cazul direcțiilor de sănătate publică, media mandatului în perioada 2012-2022 este aproape de șase luni, adică perioada maximă pentru delegări.

Raportul Expert Forum analizează modul în care s-au realizat angajările la direcțiile de sănătate publică și casele județene de sănătate, iar scopul analizei este de a evidenția potențialul de politizare a procesului.

Datele pe baza cărora a fost realizată analiza provin din răspunsuri furnizate pe baza Legii 544/2001 de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), Ministerul Sănătății (MS) și Agenția Națională a Funcționarilor Publici (ANFP). De asemenea, au fost folosite date din portalul dezvoltat de EFOR www.banipartide.ro, declarații de avere și interese publicate pe portalul ANI integritate.eu și din sursa mass media.

Principalele concluzii ale raportului „Sănătatea temporară”

Atât la casele de asigurări de sănătate, cât și la direcțiile de sănătate publică, o mare parte din numiri s-au făcut prin delegare/exercitare temporară a funcției. Aceste fenomen reflectă o instabilitate a funcției. Excluzând mandatele foarte lungi, în cazul DSP-urilor media mandatului în perioada 2012-2022 este aproape de șase luni, adică perioada maximă pentru delegări.

Competiția la concursuri este relativ scăzută, iar în unele cazuri chiar directori care ocupaseră aceeași funcție nu pot promova concursul, ceea ce poate indica, fără a fi un motiv exhaustiv, o lipsă de capacitate la nivelul resurselor umane sau o posibilă lipsă de interes pentru ocuparea acestor funcții. Competiția la casele de asigurări de sănătate este diferită pe județe: în unele județe sunt mai mult de doi-trei candidați, dar regula este însă că numărul de candidați este mic.

În cazul ambelor instituții există cazuri de județe unde un singur director a ocupat această funcție în perioada analizată, iar în unele județe lista de directori poate ajunge la șase-șapte nume. Județele cu multe schimbări nu sunt aceleași neapărat la direcțiile de sănătate publică și la casele de asigurări de sănătate. Performanța directorilor nu poate fi evaluată din exterior, întrucât contractele de management nu sunt publice și nu au fost furnizate. Mai mult, CV-urile care ar reflecta experiența nu se regăsesc pe site-urile instituțiilor.

Cea mai mare parte din numirile temporare la direcțiile de sănătate publică s-au realizat în anul 2020, în special în luna ianuarie, înainte ca pandemia să înceapă la modul real.

Există indicii de politizare în ambele cazuri. La casele de asigurări de sănătate aproape 20 la sută din directori au legături politice sub diverse forme. În cazul direcțiilor de sănătate publică, procentul se apropie de 16 la sută. Cu toate acestea, statisticile reflectă doar relații politice care pot fi documentate din declarații de avere sau interese, din donații sau candidaturi, însă nu pot cuprinde relații de putere de la nivel local care pot favoriza aceste numiri. Politizarea pare a fi un fenomen care se întinde pe toată perioada studiată și este trans-partinic.

Competiție scăzută la concursul pentru șefia CJAS

Datele legate de cele mai recente concursuri de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate reflectă faptul că un număr relativ mic de candidați au făcut față competiției. În ultimii zece ani au fost organizate 13 sesiuni de concurs pentru funcția de președinte director general/director general, la nivel național: în 2013, 2014, 2015, 2016, 2017 și 2021. Între 2017 și 2021 nu au fost organizate concursuri.

Competiția este scăzută la astfel de concursuri, iar cei mai mulți candidați (media) au fost la Dâmbovița, adică 3,3. La Buzău, media a scăzut la 2,3, iar la Botoșani, Covasna și București la 2 candidați. În șapte județe – Caraș Severin, Cluj, Dolj, Harghita, Mehedinți, Olt, Sibiu – competiția a stagnat la câte un candidat.

Cele mai multe numiri au avut loc în 2020, adică 141 de contracte, când nu a avut loc niciun concurs. În 2020, pentru fiecare dintre casele de asigurări s-au realizat între două și patru numiri, iar la Buzău au fost încheiate cele mai multe contracte, adică șase.

Deși există case de asigurări care au foarte puține delegări, regula este mai degrabă că pozițiile de conducere se ocupă în această manieră. Din verificarea unui număr de peste 1.200 de declarații de avere și interese disponibil pe portalul www.integritate.eu, rezultă că 32 de persoane au deținut funcții de conducere în partidele politice la nivel local sau central, au candidat sau au deținut funcții publice. Platforma www.banipartide.ro arată că un număr de 32 de nume apar înregistrate cu cotizații, donații, împrumuturi sau contribuții pentru campanii electorale. În 19 cazuri, partidul menționat este PD/PDL/PNL/USL, în două cazuri UDMR, iar în restul PSD. Datele ne arată că există o practică transpartinică de a promova persoane cu profil politic pentru funcții de conducere în casele județene.

Ce se întâmplă la direcțiile de sănătate publică județene

Datele de la Agenția Națională pentru Funcționari Publici și cele de la Ministerul Sănătății cuprind anumite diferențe referitoare la perioadele/datele de începere a contractelor în care s-au ocupat funcțiile publice respective, dar numele coincid.

Conform ANFP, reiese că un număr de 105 persoane au fost numite între 2016 și 2022. În 13 județe a existat câte un singur director, numit prin decizii definitive. Raportul estimează că un procent de aproximativ 80 la sută din aceste numiri au fost făcute prin delegare/executare temporară a funcției. Reamintim că informația se raportează la datele disponibile de la ANFP, care sunt parțiale. În ultimii șase ani, conform datelor de care dispune Expert Forum, s-au făcut exclusiv numiri temporare în județe precum Suceava, Neamț, Brașov, Arad, Timiș, Olt sau Călărași.

Conform datelor de la Ministerul Sănătății, cele mai multe numiri au avut loc în anul 2020. Deși nu avem o imagine completă asupra tipului de numire, considerăm că majoritatea au fost temporare. O cincime din numiri s-au făcut în ianuarie, înainte să înceapă pandemia, însă mai mulți dintre directorii numiți în funcție erau deja în această poziție.

Datele de la MS arată că există un procentaj crescut de mandate scurte. În același timp, dacă ne uităm la numărul total de zile există și câțiva directori care au adunat mai mult de 9-10 ani de mandat.

Dacă excludem mandatele foarte lungi sau foarte scurte, media per mandat pare a fi aproape de jumătate de an, cât înseamnă perioada maximă pentru delegare. Este dificil de calculat o medie care să reflecte fidel perioada mandatelor, întrucât există diferențe privind raportările.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Articole similare