Preşedintele Partidului Social Democrat, Marcel Ciolacu, a anunțat că, în cazul în care nu va fi realizată reforma pensiilor speciale prevăzută în Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), când va deveni premier îşi va asuma răspunderea pe o astfel de lege în faţa Parlamentului. „Ori trece legea, ori plec eu acasă”, a spus liderul social-democrat.
Marcel Ciolacu a fost întrebat de jurnaliști când crede că ar putea fi tranșată reforma pensiilor speciale, astfel încât România să nu piardă bani. „Este în jalon, este în cererea de plată numărul 3. Cererea de plată numărul 3… este depășit acum termenul, presupun că ministrul de la MIPE (Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, n.r.) o să spună de ce nu avem nici legea închisă, e ultimul raport de la Banca Mondială care este în avizare acum în boardul Băncii Mondiale cu noile cerințe pe legea deja trecută în Senat. Eu nu o să renunț până nu vom trece legea cu pensiile speciale. Dacă ea va trece cât timp sunt președinte la Cameră, nu e nicio problemă și avem deja feedbackul de la Comisie pe lege că îndeplinește jalonul prins în PNRR”, spune Marcel Ciolacu.
Ciolacu își joacă viitorul mandat de premier pe o lege de asumare în Parlament: „Dacă nu, și avem neîndeplinit acest jalon și voi fi prim-ministrul României, voi veni cu lege de asumare a răspunderii în fața Parlamentului, astfel încât ori trece legea, ori plec eu acasă. Cred că am fost cât se poate de clar”, mai spune Marcel Ciolacu.
Ciucă preferă procedura clasică
Premierul Nicolae Ciucă spune că ar prefera ca proiectul de lege privind pensiile speciale să fie adoptat prin procedura clasică, parlamentară, nu prin angajarea răspunderii Guvernului, care ar fi ultima soluție a Coaliției. Întrebat dacă Guvernul Ciucă va lăsa pentru viitorul Executiv ca moștenire și reforma neterminată a pensiilor speciale, Ciucă a precizat: „Nu lăsăm moştenire nimic, pentru că este o chestiune de responsabilitate pe care ne-o asumăm cu toţii. Varianta asumării răspunderii este, din punctul meu de vedere, ultima (…) Aşa cum am negociat pe fiecare lege şi cum au fost trecute şi dezbătute în Parlament mi se pare varianta cea mai bună”, a mai spus preşedintele PNL, întrebat dacă ia în calcul asumarea răspunderii Guvernului pe reforma pensiilor speciale.
Procedură mai rapidă, dar tot cu piedici
Marcel Ciolacu, viitor premier după rotativă, avansează ideea angajării răspunderii pe proiectul privind pensiile speciale, dacă situația nu e tranșată în următoarele săptămâni. Procedura ar însemna un demers accelerat, dar există și posibile piedici.
Problematica pensiilor speciale – unde legea bate pasul pe loc, în condițiile în care se află la comisiile de specialitate de peste o lună, iar niciuna dintre acestea nu a dat vreun aviz, cu atât mai puțin să aibă discuții pentru un raport comun – aduce în față recurgerea la un instrument politic mai puțin folosit, dar care este la îndemâna Executivului: angajarea răspunderii pe un proiect de lege.
Raționamentul angajării răspunderii este în primul rând cel al rapidității și al evitării tensiunilor între partidele Coaliției. Prin angajarea răspunderii, un Guvern își asumă că susține un proiect de lege, merge în Parlament și spune argumentele în cadrul unui plen comun. Apoi, potrivit articolului 114 din Constituție, eventualii nemulțumiți pot depune o moțiune de cenzură în maximum trei zile. Dacă moțiunea de cenzură e adoptată, proiectul e respins, iar Guvernul demis. Dacă moțiunea nu trece, atunci proiectul de lege este adoptat.
La modul cum arată acum aritmetica parlamentară, pentru a fi depusă o moțiune ar trebui să-și dea mâna Uniunea Salvați România cu Forța Dreptei și Alianța pentru Unirea Românilor. Or, conlucrarea între cele trei forțe a fost imposibilă până acum. De la instalarea Guvernului Ciucă, opoziția parlamentară nu a depus nici măcar o moțiune de cenzură, deși au trecut două sesiuni parlamentare. Pe de altă parte, chiar dacă ar fi depusă, în contextul actual, moțiunea nu are nicio șansă să treacă.
Însă și în cazul angajării răspunderii, Puterea tot nu scapă de posibilitatea ca unul dintre actorii instituționali sau partide să sesizeze Curtea Constituțională, mai ales că e vorba de șapte categorii socio-profesionale afectate de prevederile legii. Iar una dintre categorii este a magistraților, la care ar urma să aibă loc recalcularea pensiilor, nu doar pentru viitor, ci și pentru cele aflate în plată, după cum este formula adoptată de Senat. Nu în ultimul rând, în situația în care nimeni nu sesizează CCR, șeful statului are la îndemână solicitarea reexaminării, când legea ajunge la el.
