Ciolacu, interviu pentru Financial Times: Există un război între un dictator și lumea liberă

România va dubla capacitatea principalului său port la Marea Neagră și a rutelor de transport maritim pe Dunăre în termen de două luni pentru a ajuta Ucraina să-și trimită cerealele în afara razei de acțiune a Rusiei, a declarat premierul Marcel Ciolacu într-un interviu pentru Financial Times, precizând că planul României va fi pus în aplicare indiferent de atacurile rusești asupra porturilor ucrainene de pe cealaltă parte a Dunării, la granița cu România. „Ucraina va avea aproximativ 40 de milioane de tone de cereale pentru export în 2023. Pentru a putea (facilita, n. r.) acest lucru, am crescut capacitatea atât în portul Constanța, cât și pe căile de acces către portul Constanța pentru a face acest lucru posibil. Ne-am mobilizat cât de bine am putut”, a declarat Ciolacu.

În primul său interviu acordat presei internaționale de când a devenit prim-ministru, Ciolacu a declarat că Bucureștiul nu se va lăsa intimidat de Moscova și și-a exprimat încrederea că apartenența țării noastre la NATO va descuraja Rusia de la orice ostilitate directă. „Nu există niciun risc de securitate pentru România în acest moment”, a spus el. „Ne-am învățat bine lecțiile despre Rusia. Suntem la zero dependență față de energia sau resursele rusești. Sprijinul nostru pentru Ucraina este necondiționat”, a mai precizat Ciolacu. El susține că exporturile de cereale ucrainene se vor putea dubla la 4 milioane de tone pe lună datorită capacității crescute a portului Constanța de la Marea Neagră și a altor rute.

Pe de altă parte, țara noastră a fost rezervată în ceea ce privește asistența militară acordată Kievului, dar premierul Ciolacu a declarat că partenerii României au știut că Bucureștiul oferă mult mai mult decât ajutor umanitar și sprijin logistic. România este, de asemenea, implicată în pregătirea piloților ucraineni pentru avioanele de luptă F-16 donate de țări NATO și așteaptă documentele necesare care să autorizeze începerea pregătirii lor.

Premierul Marcel Ciolacu a subliniat și faptul că această creștere a cheltuielilor militare și de infrastructură legate de războiul din Ucraina are un impact asupra bugetului țării, Banca Națională a României estimând că deficitul bugetar va sări la 7,5 la sută din Produsul Intern Brut în acest an, cu mult peste ținta de 4,4 la sută, și la 6,2 la sută în 2022. În acest sens, premierul se va întâlni cu oficialii Comisiei Europene la Bruxelles în această săptămână pentru a discuta măsuri de limitare a deficitului de finanțare. El dă asigurări că „în niciun caz” Uniunea Europeană nu va reduce finanțarea României pentru a forța mai multă austeritate la București. „Am fost nevoiți să reorganizăm bugetul pentru a ajuta transporturile din Ucraina”, a spus Ciolacu, care a adăugat că va încerca să obțină un acord al UE pentru a contabiliza elementele legate de război în afara calculelor de deficit, precizând că acestea au fost cheltuieli neprevăzute, iar România va „avea nevoie de o derogare de la codul fiscal”.

Războiul Rusiei din Ucraina a prezentat, de asemenea, riscuri de securitate pentru aliatul apropiat al României, Republica Moldova, a cărei cerere de aderare la UE Bucureștiul o susține din toată inima, a spus Ciolacu. „Moldova este de departe cel mai vulnerabil stat din Europa”, a spus premierul, care a criticat acțiunile omologului său ungar, Viktor Orbán, care și-a folosit dreptul de veto în UE și NATO pentru a bloca diverse cereri de aderare, în încercarea de a forța Bruxelles-ul să deblocheze fondurile europene pe care UE le-a înghețat. „Speculează cu acest lucru”, a precizat șeful Guvernului de la București, care a adăugat că este greșit să se politizeze astfel de chestiuni strategice. „Există un război între un dictator și lumea liberă… unul pe care Europa nu își poate permite să îl piardă”, a mai spus Ciolacu.