Cinci comune buzoiene, zero căsătorii în 2023

Cinci comune din judeţul Buzău nu au înregistrat în anul 2023 căsătorii, fenomen înregistrat pe fondul migrării tinerilor către orașe dar şi pentru că aceștia preferă relațiile de concubinaj, relatează „Agerpres”.

Potrivit datelor provizorii ale Direcţiei Judeţene de Statistică (DJS), cele mai multe căsătorii au fost înregistrate anul precedent la nivelul municipiului Buzău, respectiv 1137 căsătorii. La polul opus, în cinci comune nu a fost oficiată nicio căsătorie: este vorba  despre Balta Albă, Bozioru, Mărgăriteşti, Pardoşi și Ziduri, cărora li se adaugă Valea Salciei, cu doar două cununii civile.

În comuna Pardoşi, unde populaţia mai numără doar câteva sute de cetăţeni, căsătorii nu s-au mai oficiat de mai bine de doi ani. „Nu s-au mai făcut de mult căsătorii, acum doi ani am făcut vreo două căsătorii (…) Populaţia este îmbătrânită, mai avem vreo 300 de cetăţeni în toată comuna (…) Şcoală nu mai avem de șase-șapte ani, copiii îi ducem în comuna Murgeşti. Suntem într-un declin total, o comună care a avut peste 3.000 de locuitori până în 1989”, a precizat pentru „Agerpres” primarul comunei Pardoşi, Iulian Preda.

Specialiştii în resurse umane vorbesc despre un declin al comunităţilor rurale, majoritatea tinerilor din zonele respective migrând către marile oraşe, centre economice, în căutarea unui loc de muncă şi stabilităţii financiare. „Sunt localităţi în judeţul Buzău cu populaţie îmbătrânită, sunt localităţi unde căile de comunicaţii sau mijloacele de transport către centrele urbane sunt foarte puţine, în special cele din zonele de munte. Cu alte cuvinte în aceste localităţi au rămas vârstnicii care nu au dorit să se mute în altă parte iar tinerii şi-au căutat alt loc, având în vedere aceste restricţii faţă de o viaţă civilizată care înseamnă loc de muncă, şcoală, spital. Încet, încet acele localităţi vor dispărea, este clar acest lucru. Declinul comunităţilor rurale a început din anul 1990 din momentul în care locuitorii aşezărilor rurale au putut avea acces neîngrădit către zonele urbane cu prosperitate, cu locuri de muncă. Municipiul Buzău este principalul pol de dezvoltare economică al judeţului. Este clar că declinul rural cel mai accentuat îl regăsim pe Valea Slănicului şi pe Valea Buzăului pentru că avem zonele monoindustriale Siriu, Gura Teghii, Pătârlagele, Nehoiu care neavând acces către zonele de dezvoltare economică pier de la sine. De asemenea mai avem zona Valea Salciei-Buda-Pardoşi”, a declarat, pentru sursa citată, directorul Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Ionel Tociu.