Cerere mare de semințe și răsaduri la Stațiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău
Cererea de răsaduri a crescut de la an la an pentru Stațiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău, deoarece atât buzoienii, dar și legumicultorii din alte zone ale țării, au încredere în calitatea semințelor pe care le cumpără de aici. La această oră, Stațiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău a pus în vânzare semințe pentru noile culturi, iar de luna viitoare buzoienii vor putea cumpăra și răsaduri. „La sfârșitul lunii martie – aprilie vor fi primele răsaduri pentru solarii și, în apropiere de 1 mai, vor putea fi achiziționate răsadurile pentru a putea fi plantate în câmp”, spune cercetătorul Costel Vînătoru, care certifică faptul că numărul solicitanților a crescut în ultimii ani, dar precizează că s-a diversificat și cererea de semințe în ceea ce privește soiurile. Ponderea cea mai mare în preferințele legumicultorilor o dețin tomatele, ardeii, vinetele, castraveții și apoi, plantele aromatice, medicinale, florile.
Solicitările au crescut de la an la an, spune cercetătorul buzoian, și pentru speciile mai puțin cunoscute cum ar fi castravetele amar momordica, kiwano, specii care au fost nu de multă vreme omologate, busuiocul cu aromă de lămâie, plante pentru care a crescut timpul de implementare față de soiurile produse la începutul anilor 90.
Cine se interesează de legumele de Buzău
„Sunt mulți cultivatori din țară. Mulți producători de legume din țară au solicitat din timp stațiunii răsaduri, au făcut rezervare pentru anumite cantități de răsaduri, să fie siguri că le vor avea și că sunt de la noi. Ne-am pregătit și pentru aceștia, dar și pentru alții. Pentru cei care și-au făcut rezervare au fost alocate spații oarecum separate și pentru ceilalți, la liber, care vin să cumpere la momentul potrivit. La sfârșitul lunii viitoare este momentul optim pentru a se planta răsadul în solarii și în sere neîncălzite, în general, că acestea sunt suprafețele cele mai mari în România”, spune cercetătorul buzoian.
Vectorul de transfer al dăunătorilor și bolilor îl reprezintă materialul biologic, adică sămânța și răsadul
„Dacă anii trecuți aveam două-trei produse-tomate, vinete, ardei, castraveți, acum paleta este mult mai largă. Legumicultorii s-au convins că cele din afară care nu au gust, nu sunt parfumate și toți își amintesc de legumele românești, cu gust, cu aromă. Stațiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău este o instituție de stat acreditată, care le certifică o calitate superioară. Pe piața liberă e greu să știi ce sămânță, din ce soi, dacă este sănătoasă, dacă este liberă de boli. Dacă nu este certificată, cu răsadul sau cu sămânța poți să duci acasă în gospodărie bucuria și bunăstarea sau poți să duci cu ajutorul seminței și al răsadului boli, dăunători de care nu poți să mai scapi decât foarte greu sau niciodată. Sunt dăunători care se încuibează în sol și rămân acolo. Așa cum a fost în 1955 cu gândacul de Colorado, care a rămas și va rămâne mult timp de aici, pentru că nu mai poate fi combătut. Tratezi cultura, dar el revine. Și avem mulți dăunători care au venit unul câte unul, cum ar fi varietăți noi de <trips occidental sau californian>. De asemenea, în ultimii ani a apărut un dăunător al tomatelor <tuta absoluta>, o molie care poate distruge în totalitate cultura. Și sunt mulți astfel de dăunători și boli”, explică cercetătorul Costel Vînătoru.
Legumicultorii care utilizează o sămânță necertificată se expun la mai multe riscuri. Pe de o parte, dacă sămânța nu are certificat de calitate, legumicultorul riscă să dea mai puțini bani și să culeagă mai nimic. Mai grav este că se pot alege cu răsaduri cu dăunători cu tot.
„Poți să iei un răsad care să aibă nematozi, adică pe rădăcini să aibă dăunători mici, care nu se văd cu ochiul liber, care se dezvoltă, se inoculează în sol și rămân acolo; dacă îi duci în seră, în solar, îi combați foarte greu și rămân în sol ani de zile. Am atras atenția să avem grijă de unde cumpărăm răsaduri, semințe, să fie certificate, autentice, să aibă certificat de calitate, să trasăm reguli clare, să știi că sămânța aceea a trecut prin laboratorul de analiză. Fără certificatul de calitate al semințelor nu poate fi pusă sămânța în circulație. Nu poți să o vinzi. Există o lege a seminței în România care are grijă de circulația seminței. Este vorba despre Legea 266, unde sunt toate normele care trebuie îndeplinite ca să producem semințe și să le comercializăm”, atenționează cercetătorul Costel Vînătoru, șeful Laboratorului Ameliorare și Genetică al Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău.
Din păcate, există și o piață a semințelor libere, unde mai ajung și semințe neconforme, prezentate în plicuri frumos colorate, frumos ambalate. Înainte de a cumpăra sămânța, producătorul de legume trebuie să mai știe dacă soiul pe care vrea să îl însămânțeze a fost testat în zonă și dă rezultate acolo.
