Micii producători de brânză au aflat, la sfârșitul anului trecut, că Uniunea Europeană le impune respectarea normelor în domeniul prelucrării laptelui, iar aceasta înseamnă investiții suplimentare.
Comisia Europeană a presat autoritățile române să grăbească adaptarea legislației, iar centrele independente de prelucrare a laptelui din prezent, înființate în baza unui ordin mai vechi al direcțiilor sanitar-veterinare (DSV), trebuie transformate în unități de procesare. Tehnicile tradiționale vor mai fi acceptate doar până la sfârșitul anului, după care producătorii de lapte vor fi nevoiți să investească în utilaje industriale destul de costisitoare dacă vor dori să își desfășoare activitatea.
Retehnologizarea este, însă, un proces care implică niște cheltuieli foarte mari, pe care fermierii care vor să își păstreze afacerile vor trebui să le suporte. Astfel, făbricuțele de prelucrare a laptelui vor trebui dotate cu instalații pentru pasteurizare și ultrapasteurizare, care costă zeci de mii de euro. Problema este că micii fermieri nu dispun de aceste fonduri pentru investiții, iar acest lucru înseamnă că multe centre de prelucrare a laptelui vor dispărea odată cu noile reguli.
„Am fost vizitați în noiembrie de inspectori DSV pentru a ne spune că nu mai putem ține fabrica deschisă dacă nu facem modernizări. Am calculat și ne-ar trebui peste 60.000 de euro, bani pe care noi nu-i avem”, a spus un proprietar de centru independent de prelucrare a laptelui din Rușețu, pentru „Adevărul“.
Reprezentanții DSV, însă, privesc acest lucru ca fiind benefic pe termen lung, dat fiind că retehnologizarea fabricilor va însemna posibilitatea comerțului în Uniunea Europeană, ceea ce s-ar traduce în recuperarea investiției inițiale. „Vor trece la următorul nivel, unități de procesare a laptelui, care sunt unități cu ștampilă ovală, deci care pot face și comerț intracomunitar, necondiționați de cantități sau de aria de comercializare. Doar că, pentru funcționare, condițiile sunt mai stricte. Pentru tipul acesta de producție, producătorul va trebui să demonstreze că face tratament termic la lapte, iar tratamentul recunoscut în legislație ar fi pasteurizarea și ultrapasteurizarea. Investițiile sunt proporționale cu volumul, capacitatea de producție. Cine vrea să facă o cantitate mare de brânză, într-un timp mai scurt, clar că va investi mai mult”, a declarat, pentru sursa citată, Paul Jipa, șef Serviciu Control Oficial Siguranța Alimentelor din cadrul DSV Buzău.
În județul Buzău, sunt în funcțiune zece centre de prelucrare a laptelui, majoritatea în zona de câmpie, acolo unde se află și cei mai mulți crescători de vite. În cazul în care aceste centre vor dispărea, din imposibilitatea de a se adapta noilor reglementări, proprietarii brânzăriilor sunt de părere că și existența crescătorilor de vite va fi pusă în pericol.
