Dacă la nivelul anului 2007 aveam în mare parte o populație foarte tânără care emigra, cu vârsta medie de 29 de ani, acum se pleacă din țară la o vârstă medie de 34 de ani, a spus președintele Institutului Național de Statistică, Tudorel Andrei, la conferința „Sănătatea familiei și natalitatea”, desfășurată la Academia Română.
„S-a spus aici că avem un număr mic de nașteri la persoanele feminine cu vârstă redusă. Din păcate în 2002-2021, avem în fiecare an peste 700 de copii născuți practic din copii. Ceea ce înseamnă foarte mult și arată o stare de fapt care se petrece atât în rural, cât și în urban, dar cu precădere în rural”, a mai atras atenția Tudorel Andrei.
Una din trei mame minore din România s-a născut tot dintr-o mamă minoră, iar 8 din 10 mame sau gravide sub 18 ani nu mai merg la școală, arată un studiu realizat de Salvați Copiii. De asemenea, 45 la sută dintre nașterile înregistrate în rândul fetelor cu vârste mai mici de 15 ani din Uniunea Europeană provin din România, țară aflată pe primul loc în UE la acest capitol. Totodată, vârsta medie la nașterea primului copil în cazul mamelor adolescente din zonele rurale defavorizate din România este de 16 ani la prima naștere și de 18 ani la a doua.
În contextul natalității scăzute, președintele INS a vorbit și despre copiii născuți în străinătate și înregistrați în România (între 2009 și 2022): 410.927 copii, dintr-un număr total de 2.880.097 înregistrați în România.
Tudorel Andrei a prezentat și o hartă cu dispunerea pe județe a copiilor născuți în străinătate și înregistrați și în România, alături de primele trei țări în care aceștia s-au născut.
În cazul județului Buzău, între 2.500 și 10.000 de copii s-au născut în străinătate, după ce părinții au ales să lase în urmă țara natală și să plece în țări mai dezvoltate. Cei mai mulți buzoieni s-au născut în Italia și sunt înregistrați și în România. Marea Britanie este a doua țară unde buzoiencele au născut, în timp ce pe locul trei se află Spania.
Migrația internațională a redus substanțial populația rezidentă a României, mai ales în primii 20 de ani ai tranziției. Din 2031, vor intra în grupa persoanelor vârstnice acelea care s-au născut după anul 1967.
În România a crescut semnificativ vârsta medie. Dacă în anul 1990 vârsta medie la bărbați atingea 34,5 și la femei 35,6, în anul 2020, vârsta medie deja depășea 40 de ani, ajungâng la 40,2 sau 40,6 în cazul persoanelor de sex masculin și 43,9 în cazul celor de sex feminin. Astfel, în perioada 1990 – 2020, populația rezidentă a României a îmbătrânit cu 7,7 ani (22 la sută). Fenomenul de îmbătrânire este mai accentuat la populația feminină (8,3 ani, comparativ cu 7,2 ani la populația masculină).
În trei județe populația rezidentă a înregistrat o creștere în ultimii zece ani: Ilfov (39,6 la sută), Bistrița Năsăud (3,4 la sută) și Suceava (1,2 la sută). În cinci județe, scăderea populației este una de dimensiuni reduse: Brașov (-0,5 la sută), Vrancea și Iași (-1,5 la sută) și Cluj (-1,7 la sută). În Cluj, Iași și Brașov putem considera că această scădere este una conjuncturală (fiind, de exemplu, centre universitare). Ritmul de creștere în ultimii 10 ani a fost cuprins între -4,9 la sută și -2,0 la sută. Sibiu (-2,3 la sută), Bacău (-2,4 la sută), Neamț (-3,5 la sută), Satu Mare (-4,0 la sută), Constanța (4,1 la sută), Bihor (-4,2 la sută), Arad (-4,8 la sută), Botoșani și Alba Iulia (-4,8 la sută), CV (-4,8 la sută) și Timișoara (-4,8 la sută.);
Multe județe au o scădere relativ mare a populației rezidente înregistrate la RPL2021 în raport RPL2011, cu rate de creștere în intervalul (-9,9; -5,0); 7 județe au înregistrat în ultimii 10 ani o scădere foarte mare a populației rezidente, Caraș-Severin (-16,6 la sută), Teleorman (-14,9 la sută), Hunedoara (-13,6 la sută), Brăila (-12,4 la sută), Olt (-12,2 la sută), Mehedinți (-11,7 la sută) și Buzău (-10,2 la sută).
Din 2002 până în 2021, poopulația României a pierdut 2,7 milioane de persoane.
