Economic

Cele mai aromate soiuri de vinuri românești provin din Dealu Mare

De la an la an vinurile realizate în România sunt tot mai apreciate, atât în țară, cât și peste hotare. Țara noastră se bucură de opt regiuni viticole, fiecare cu particularitățile ei. Mai mult, având în vedere diferența dintre cele opt regiuni, atât din punct de vedere climatic, cât și din punctul de vedere al altitudinii, nivelul cantitativ sau calitativ al strugurilor diferă de la o regiune la alta. Cele opt regiuni victicole cu care România se mândrește peste hotare sunt Dealurile Moldovei, Podișul Transilvaniei, Dealurile Munteniei și Olteniei, Dealurile Banatului, Crișanei și Maramureșului, Terasele Dunării, Colinele Dobrogei și, desigur, nisipurile și alte zone nefavorabile din Sudul țării.

„Așa cum se poate observa, zonele geografice cuprind una sau mai multe regiuni viticole. Ce este însă de reținut, este că podgoriile nu trebuie confundate cu producătorii. Mai mulți producători pot aparține aceleiași podgorii, la fel cum același producător poate obține struguri din mai multe podgorii”, a precizat Robert Băicoianu, director de vânzări culturi horticole în cadrul BASF Agricultural Solutions România, pentru HotNews.ro.

Dacă ne raportăm la zonele geografice ale României, Moldova este cea mai întinsă regiune. Aici se află podgorii de renume, precum Cotnari, Iași, Huși, Odobești, Panciu, Cotești sau Nicorești. Vinurile produse în această zonă sunt preponderent albe, cu o nuanță discretă de dulceață, dată de bogăția în extract și glicerol. Cele roșii, produse în volume mai mici, se disting prin echilibru. „În Moldova întâlnim preponderent soiurile sută la sută românești, precum Galbenă de Odobești, Grasă de Cotnari, Busuioacă de Bohotin, Frâncuşă, Zghihară de Huși, Fetească Albă sau Fetească Regală. Nu lipsesc, desigur, soiuri străine ca Riesling Italian, Chardonnay, Sauvignon Blanc și Muscat Ottonel”, subliniază reprezentantul BASF.

Dealu Mare, cea mai cunoscută podgorie din Muntenia

Când ne referim la podgoriile din Muntenia, cea mai cunoscută este Dealu Mare. Aici se cultivă unele dintre cele mai aromate soiuri de vin roșu din România: Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Merlot sau Fetească Neagră. Ba mai mult, conform lui Robert Băicoianu, Dealu Mare este una dintre podgoriile care s-a dezvoltat cel mai mult în ultimii ani, datorită condițiilor pedoclimatice, istoricului, apropierii de zonele industriale și urbane, dar mai ales investițiilor realizate.

„Zona beneficiază de crame și plantații viticole moderne, cu adaptarea conveierului de soiuri la noile cerințe ale consumatorilor, iar oenoturismul a luat tot mai mult amploare”, mai spune reprezentantul companiei.

Dealu Mare este o zonă viticolă cu multiple podgorii aflată în județele Buzău și Prahova pe versantul sudic al dealurilor Istriței. Centrele viticole importante sunt Pietroasele, Săhăteni, Tohani, Ceptura și Valea Călugărească. Tot din Dealu Mare provin și vinurile făcute într-o cramă care face senzație în străinătate. Feteasca Neagră este unul din soiurile româneşti care a prins extraordinar de bine cam în toată lumea. Se simt aromele alea de prună uscată, nu afumată, aromele alea de condimente, nucşoară.

„Sunt zone cum este Dealul Mare, ca și podgorie întinsă pe 62 de kilometri ca lungime. Aici suprafețele sunt mai compacte. Există și o tradiție destul de importantă, o istorie. Apropierea de centre industriale puternice, inclusiv de București, ajută foarte mult la dezvoltarea acestei zone, atât din punct de vedere al investițiilor, dar cât și din punct de vedere al consumului de vinuri. Este mai ușor să ajungi de la 100 de kilometri în București, să deservești restaurantele din zona aceasta. Dar sunt și alte zone din țară unde investițiile sunt destul de pregnante și unde oameni, care în general produc venituri în alte sectoare de activitate au ales să investeacă în vinificație”, mai spune Robert Băicoianu.

Soiurile cu arome specifice vin din Dobrogea. Aici, în 1907, se plantau primele 10 hectare de viță de vie, iar astăzi, podgoria Murfatlar este renumită. Soiurile vedetă ale acestei regiuni sunt cele destinate vinurilor albe: Pinot Gris, Chardonnay, Aligoté, Sauvignon Blanc și Muscat Ottonel.

Oltenia este o altă regiune geografică a României unde cultivarea de viță de vie are rădăcini îndepărtate. De ce? Pentru că aceasta prezintă poate cele mai favorabile condiții pentru cultivarea viței de vie – de la poziție geografică sau structura și compoziția solului, până la clima caldă. Iar aici, cele mai cunoscute pod­gorii sunt Dealurile Craiovei, Podgoria Drăgăşani, Severin, Sâmbureşti sau Plaiurile Drâncei. Oltenia a fost, de alt-fel, cea care a pus România pe harta internațională a vinurilor, după ce, în 1887, Tămâioasă Românească a obținut medalia de aur la expoziția de la Paris. Iar dacă ne gândim la soiurile care sunt cultivate în Oltenia, atunci pe primele locuri ar fi Tămâioasa Românească, Negru de Drăgăşani, Cabernet Sauvignon, Fetească Neagră sau Sauvignon Blanc.

Și Transilvania și Banatul se remarcă drept regiuni geografice unde plantarea de viță de vie este o tradiție. Însă aici este, prin definiție, zona unde iau naștere vinurile albe seci. Arheologii au găsit obiecte care atestă cultivarea vinului în zonă încă din secolul VI î.Hr., și, chiar de atunci, cele mai cunoscute podgorii sunt Târnave, Alba, Sebeş-Apold, Aiud, Miniş-Măderat și Diosig.

Fetească Albă, Fetească Regală, Sauvignon Blanc, Chardonnay, Muscat Ottonel sau Riesling Italian sunt acele soiuri care pot fi cultivate în zonă, însă nu lipsesc nici cele roșii, precum: Cabernet Sauvignon, Merlot, Cadarcă, Pinot Noir sau Fetească Neagră.

Fie că este vorba de soiuri pur românești sau de unele importate din ale colțuri ale lumii, România și-a câștigat, de-a lungul ultimului secol, un renume mondial. Mai mult de atât, ultimii ani au adus o revigorare a viticulturii și vinificației românești datorită programului de reconversie și a investițiilor masive realizate în acest sector. Vinurile românești sunt medaliate an de an, atât local, cât și internațional. Iar numărul cramelor este în creștere, principala provocare fiind să se facă cunoscute.

În momentul de faţă însă, sub 7 la sută din vinul românesc este vândut în alte ţări. Unul dintre motive este şi faptul că, deşi avem soiuri excepţionale, România nu a reuşit să-şi facă un brand de ţară coerent.

Articole similare

Adblock Detected

Please consider supporting us by disabling your ad blocker