Toate serviciile de ambulanță județene din țară sunt conduse de manageri interimari, după cum reiese dintr-un răspuns al Ministerului Sănătății la o interpelare adresată de deputatul USR Adrian Wiener, care este și medic la Spitalul Județean Arad. Potrivit documentului, conducerea interimară a serviciilor județene se face prin numirea de către Ministerul Sănătății, prin ordin al ministrului și cu avizul consultativ al Departamentului pentru Situații de Urgență, pe o perioadă de cel mult șase luni.
„Potrivit dispoz. art. 118, alin. (3) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, până la ocuparea prin concurs a funcțiilor de conducere care fac parte din comitetul director, conducerea interimară a serviciilor de ambulanță județene și a Serviciul de Ambulanță București-Ilfov se numește prin ordin al ministrului Sănătății, cu avizul consultativ al Departamentului pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Managerul general interimar și ceilalți membri ai comitetului director interimar se numesc până la revocarea unilaterală din funcție, dar nu mai mult de șase luni. La data de 12.12.2022, toate Serviciile de Ambulanță Județene din România funcționează cu manageri interimari”, se arată în răspunsul oficial al Ministerului Sănătății, citat de hotnews.ro.
De cealaltă parte, Adrian Wiener vorbește despre posibilele mize ale acestor interimate prelungite din pix și starea dificilă cu care se confruntă serviciile județene, cum ar fi parcul auto învechit sau personalul insuficient. Acesta adaugă faptul că interimarii nu sunt interesați să vină cu schimbări în sistem, ci se complac în situația creată, în detrimentul serviciilor de ambulanță.
„Absolut toate Serviciile de Ambulanță Județene din România sunt conduse de manageri interimari; toți cu numiri din șase în șase luni prin ordin al ministrului Rafila. Toți stau cuminți în «pixul ministrului». Bineînțeles că niciunul nu se va plânge de ambulanțele vechi de peste 10-15 ani, cu peste un milion de kilometri parcurși; nu veți auzi decât liderii de sindicat poate denunțând riscul la care se supun ambulanțierii, medicii și asistentele la fiecare misiune; sau să zică ceva de personalul insuficient și suprasolicitat. Spre finalul anului trecut aproape 40 la sută din parcul auto al Serviciului Public de Ambulanță din România era format din mașini cu peste 500.000 de kilometri rulați”, mai scrie aceeași sursă.
Deși interimatul este prin definiție o stare temporară, cei numiți s-au instalat confortabil în astfel de funcții, fără a avea neapărat anumite competențe care să îi califice pentru ocuparea posturilor sau o strategie clară pentru viitorul serviciilor conduse: „Interimatul conducerii unei instituții este o stare de excepție, temporară. Regula este ocuparea prin concurs, certificarea competențelor administrative, o viziune, niște obiective, indicatori de performanță – un proiect de management. Sigur că interimarul, care speră la încă șase luni de prelungire, va tăcea. Serviciul de urgență este o componentă esențială a sistemului de sănătate din România; este o zonă strategică. Așa suprimi independența instituțională din România, prin generalizarea interimatelor; la nesfârșit. Astfel îți asiguri liniștea”.
La Buzău, medicul Lhuana-Vanghelița Zissu ocupă funcția de manager interimar al Serviciului de Ambulanță Județean (SAJ) încă din 2010. Aceasta a fost primită cu reticență de personalul SAJ Buzău, dat fiind că nu avea experiență anterioară pe un astfel de post, ci activase în sectorul „îngrijiri la domiciliu”. De-a lungul anilor, medicul nu a reușit să obțină nota șapte, adică nota minimă care să o califice în funcția de manager general.
