Cel mai mare spital din județ întâmpină valul 5 fără suficienți medici infecționiști și ATI

Numărul cazurilor de Covid-19 crește de la o zi la alta, iar acest lucru determină autoritățile să se pregătească pentru urmă­torul val al pandemiei de Covid-19, în care România se află oficial. Prin urmare, spitalele și-au făcut sto­curile de medicamente și de tuburi de oxigen. Chiar dacă în privința medicamentelor nu este o ­pro­blemă în spitalele buzoiene, în continuare un motiv de îngrijorare personalul medical.

Încă de la începutul pandemiei de Covid-19, Spitalul Județean de Urgență Buzău s-a confruntat cu o criză a personalului medical pe care nu a reușit să o rezolve nici până în prezent, în ciuda concursurilor pe care conducerea spitalului le-a organizat pe parcursul anului 2021. Situația este cu atât mai gravă, cu cât din secțiile cele mai importante au plecat medici. De exe­mplu, din secția ATI a SJU Buzău, secție care a fost sufocată de pacienții infectați cu noul coronavirus în valul 4, au plecat în luna decembrie doi medici. Pentru a reuși să mențină acel echilibru, pentru că au rămas descoperite liniile de gardă, spitalul are acum medici rezidenți. Concret, Secția ATI funcționează acum cu patru medici și cu un rezident; în prezent, conducerea spitalului este în tratative cu un medic pentru a se completa sche­ma la ATI.

De asemenea, la Secția Boli Infecțioase organigrama prevede patru medici care să se ocupe de pacienții de acolo, dar, în prezent, unitatea medicală dispune doar de trei. Conducerea spitalului are în vedere ca, în perioada următoare, să scoată la concurs acest post pentru a reuși să umple golul.

Nici Unitatea de Primiri Urgențe nu se simte prea bine

Pentru valul 5, Spitalul Județean este pregătit din punctul de vedere al medicamentelor, dar cea mai mare problemă pentru conducere rămâne în continuare lipsa medicilor, spune Adriana Bunilă, purtătorul de cuvânt al SJU Buzău. La începutul acestui an, conducerea spitalului a scos la concurs zece posturi pentru medici, în încercarea de a mai diminua lipsa medicilor. Dintre cele zece posturi scoase la concurs, șapte sunt la Unitatea de Primiri Urgențe. Aici ar mai fi nevoie de șase medici specialiști și un medic primar. Criza de medici specialiști se resimte și la nivelul altor secții, precum Dermatovenerologie și Ortopedie.

Buzăul se află în primele zece orașe când vine vorba despre lipsa medicilor. La nivel național, criza medi­cilor mai este simțită și în orașele București, Satu Mare, Suceava, Pitești, Ploiești, Craiova, Constanța, Iași și Otopeni.

Spitalul Nehoiu, fără pacienți de șase zile

Și la Spitalul din Nehoiu stocurile pentru medicamente și oxigen sunt ­asi­gurate. ,,De șase zile nu mai avem niciun pacient”, spune dr. Sergiu Remi­sovschi, managerul Spitalului Orășenesc Nehoiu.

Spitalul din Nehoiu nu se confruntă cu deficit de medici, așa cum se întâmplă în cazul Spitalului Județean de Urgență Buzău, dar unitatea nu are în schemă posturi de medic pneumolog, infecționist sau epidemiolog. În această situație, pacienții vor fi evaluați inițial la Spitalul Județean Buzău, iar apoi vor fi transferați la Nehoiu sau la Smee­ni, așa cum s-a întâmplat și în valul 4.

Pe parcursul valului 4, la spitalul din Nehoiu au fost internați 135 de pacienți, dintre care 133 doar în anul 2021. Spitalul dispune de două locuri la ATI pentru a trata pacienții care dezvoltă o formă mai gravă și nu pot fi transferați înapoi la SJU Buzău sau la Râmnic și de doi aneste­ziști.

Pentru a evita ­aglo­merația din spitale, care în valul patru a fost o reală problemă pentru buzoieni, spitalele ar putea să se bazeze și pe medicii de ­fa­milie. Conform ministrului Sănătății, Alexandru Rafila, medicii de familie vor avea un rol foarte important în îndrumarea pacienților către centrele de evaluare și tratament antiviral, scopul fiind acela ca boala să fie surprinsă în stadiul de debut pentru ca pacienții eligibili să poată fi tratați cu antivirale sau anticorpi monoclonali.