Actualitate

Buzăul, între lupta cu urșii agresivi și stoparea braconajului

Președintele Klaus Iohannis a retrimis în Parlament legea privind aprobarea metodelor de intervenție imediată pentru prevenirea și combaterea ata­curilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor și bunurilor acestora. Preșe­dintele consideră că legea, care aprobă o ordonanță de urgență a guvernului, nu este formulată suficient de clar și lasă loc de interpretări, suficient încât să genereze probleme în aplicare. Iohannis consideră că „revine Parlamentului sarcina de a găsi un just echilibru între protejarea dreptului la viață și integritate fizică a persoanelor, pe de o parte, și prevenirea atacurilor săvâr­șite de către animale sălba­tice ce aparțin unor specii protejate, pe de altă parte, prin soluții legislative care să asigure un climat de ­si­guranță în comunitățile direct afectate, dar să contribuie și la protejarea acestor specii”.

Una dintre neclaritățile noii legi se referă la omiterea sintagmei „în intravilanul localităților” atât din titlul, cât și din cuprinsul ordonanței de urgență, ceea ce face ca sfera de aplicare a metodelor de intervenție imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor ­exemplarelor de urs brun, atât pentru intravilanul, cât și pentru extravilanul localităților, să fie lărgită.

Și definirea „stării de necesitate” este o problemă, iar noua lege oferă o definiție care nu este aceeași cu cea din actualul Cod Penal. Situația stării de necesitate, așa cum este definită prin acest nou articol, va fi apli­cabilă numai persoanelor aflate în exercitarea atribu­țiilor de serviciu sau în timpul unei acțiuni legale de vânătoare, care împușcă ori îndepărtează prin alte mijloace un exemplar de urs brun care pune în pericol viața, integritatea sau bunurile sale ori ale unei alte persoane, scrie adeva­rul.ro. „Lipsa de claritate a reglementării este de natură să genereze nu doar dificultăți de aplicare, ci și consecințe semnificative din perspectiva regimului răs­pun­derii penale. Pe de o parte, în cuprinsul normei nu se menționează că aceasta derogă de la norma generală, iar, pe de altă parte, asimilarea situațiilor în cauză cu o stare de necesitate riscă să creeze un regim al răspunderii penale dero­gatoriu, distinct al persoanelor vizate, cu consecințe importante”, conform aceleiași surse.

Ministrul Mediului, Tánczos Barna, a declarat că este încrezător că legea va fi promulgată, după revizuire, iar protecția vieților ome­nești este prioritatea tutu­ror. „Sunt ferm convins că protecția vieții omenești este o prioritate și pentru domnul președinte, așadar, vrea ca implementarea cadrului legal al intervenției imediate în cazul urșilor pe­riculoși să nu poată fi atacată și să respecte toate reglementările de specialitate. Pe parcursul acestui proces de revizuire, OUG-ul rămâne în vigoare și avem în continuare posibilitatea de a interveni în mod eficient împotriva urșilor periculoși care pun în pericol viața oamenilor și bunurile acestora în intravilanul localităților”, a declarat ministrul.

Aproape 1.000 de urși în județ

În 2020, județul Buzău număra o populație de 968 de urși, dar, între timp, pro­babil că numărul acestora a crescut. Atacurile frecvente, mai ales în zonele de deal și de munte, i-au făcut pe localnici să se teamă să iasă din case, iar pagubele însemnate i-au revoltat. Urșii au ajuns să se plimbe ­nes­tingheriți printre casele oamenilor și le atacă animalele, distrugând totul în calea lor, motiv pentru care s-a luat decizia împușcării câtorva exemplare, pentru a reduce numărul lor, dar și a ata­curilor. „În urma acțiunilor de monitorizare și estimare a efectivelor de animale sălbatice din speciile strict protejate derulate în anul 2020, a rezultat că pe teritoriul județului Buzău nu­mărul estimat de exemplare de urs este de 968, iar  numărul maxim de intervenție propus pentru sezonul de vânătoare 2020-2021 este de 56 de exemplare”, scrie agro-tv.ro.

Sătenii din Bisoca s-au văzut nevoiți să ceară ajutorul autorităților, după ce s-au confruntat cu mai multe atacuri ale urșilor în primă­vară, odată cu ieșirea din  hibernare a animalelor. Și în vara anului trecut animalele au manifestat același comportament agresiv, în urma atacurilor fiind ucise păsări și porci, iar părți din gospodării au fost distruse.

Unii îi vânează, alții îi salvează

Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi (AJVPS) Buzău organizează regulat concursuri de tir vânătoresc pentru cerb comun, căprior sau capră, dar și pentru mistreț sau urs. Pentru cel din urmă, prețul de valorificare cu amănuntul a cărnii este de 12 lei/kg și 600 lei/bucata pentru vezica biliară. Braconajul rămâne o problemă, însă, nu numai la nivel național, ci și județean, fiind o practică des întâlnită și în Buzău, după cum se arată în informațiile Gărzii de Mediu.

La sfârșitul lunii noiembrie, comisari din cadrul Comisariatului Județean Buzău al Gărzii Naționale de Mediu, au participat, alături de reprezentanți ai Inspectoratului Județean de Jandarmi Buzău, ai AJVPS și un medic veterinar, la acțiunea de salvare a unui urs brun de 250-300 kg, ce era imobilizat într-un laț din șufă metalică, fixat între copacii din pădure, în fondul de vânătoare administrat de AJVPS Buzău, pe raza localității Pătârlagele. Pentru faptul că nu au fost găsite și identificate persoanele care au amplasat lațul și constatând că asemenea evenimente au devenit practică, cei de la Comisa­ritul Județean Buzău al Gărzii Naționale de Mediu  au înaintat Parchetului de pe lângă Tribunalul Buzău plângere penală sub aspectele combaterii infracțiunii de braconaj, urmând ca organele competente să procedeze la identificarea autorilor și tragerea acestora la răspundere, se arată într-o postare pe Facebook a Gărzii de Mediu.

Și în luna octombrie a ­anu­lui trecut, inspectorii de la Garda de Mediu au desfășurat o acțiune de salvare a altui urs prins într-un laț în comuna Cănești, în fondul de vânătoare admi­nistrat tot de AJVPS Buzău. Animalul a fost tratat pentru rănile provocate de laț, iar apoi a fost eliberat în pădure.

Alți doi pui de urs prinși în laț au fost salvați pe raza comunei Gura Teghii, în fondul de vânătoare administrat de AVPS Interagro. Cu toate că s-a desfășurat cu dificultate, din cauza drumului greu accesibil, dar și a ursoaicei agresive care își păzea puii prinși, acțiunea a fost dusă la bun sfârșit cu succes. După ce s-a reușit îndepărtarea ursoaicei și tranchilizarea celor doi pui de urs, aceștia au fost eliberați din laț, tratați și plasați în pădure.

Potrivit unor date din 2019, la nivel național figurau între 6.450 și 7.200 de urși, însă aceste estimări s-au făcut pe baza urmelor, iar ­exe­mplarele nu au fost numărate. Cei mai mulți erau în Harghita (peste 1.900 de urși), în Covasna (între 1.500 și 1.600) și în Mureș (în jur de 1300). Datele din raportul trimis către Comisia Europeană arată că suprafața ocupată de urși, pe teritoriul Româ­niei, este de 69.000 de kilometri pătrați. Un teritoriu imens, însă destul de mic pentru populația de exemplare din țară. Studiile de specialitate arată că un urs are nevoie între 50 și 270 de km pătrați (5.000 – 27.000 ha), pentru o dezvoltare și o viață optimă. Drept urmare, în România, raportat la suprafața ocupată, urșii bruni ar trebui să fie în număr de 4.000. Astfel că vânătoarea acestora nu mai reprezintă un afront, ci o necesitate.

Articole similare

Adblock Detected

Please consider supporting us by disabling your ad blocker