Ce spune Romașcanu despre „tăcuții” din Parlament

Lista parlamentarilor care au evitat să vorbească în plen și să-i reprezinte pe cetățenii cu al căror vot au obținut un mandat de parlamentar rămâne una destul de mare și în 2023. Opt parlamentari au evitat până acum să ia cuvântul în plenul Parlamentului. Potrivit liderilor de grup, păstrarea lor pe listele de anul viitor va depinde însă de mai multe criterii.

La finalul celui de-al treilea an de mandat, fiecare grup al partidelor parlamentare are cel puțin câte un deputat care a luat cuvântul în plen doar la depunerea jurământului.

În cazul partidelor de guvernare, PSD și PNL, este vorba de câte doi aleși. De la social-democrați au refuzat până acum să mai vorbească Nicu Niță (latifundiar din județul Brăila) și Eliza Peța-Ștefănescu (aleasă în circumscripția Dolj, care și în legislatura trecută a vorbit de șapte ori). Dintre liberali sunt Costel Barbu (Teleorman) și Daniel Constantin (Argeș).

Din opoziție, USR este reprezentat la acest capitol de Andrei Drancă (Botoșani), iar AUR – de Călin Balabașciuc (Călărași). De la UDMR, cel mai tǎcut parlamentar este Nagy Szabolcs (Satu Mare), iar de la minorități a luat cuvântul o singură dată în plen Ognean Cristici, deputat din partea Uniunii Sârbilor din România.

Nouă deputați de la PSD au reușit să ia cuvântul de două ori, adică o dată în plus față de jurământ. Este vorba despre Cornel Folescu (Mehedinți), Grațiela Gavrilescu (deputat de Prahova, membră PPUSL și fost ministru al Guvernului Dăncilă), Ion Grecu (Olt), Marius Iancu (Olt), Remus Munteanu (Neamț), Nicolae Pavelescu (Argeș), Vlad Popescu Piedone (Suceava, membru PPUSL), Daniel Tudorache (București) și Marian Țachianu (Dâmbovița). Tot aici se clasează și fosta deputată PSD de Buzău din legislatura 2008-2012 Carmen Mihălcescu (fostă Moldovan), care a părăsit însă Parlamentul în urmă cu doar câteva săptămâni, după ce a fost numită consul la Salonic.

De la PNL sunt patru deputați care au vorbit doar de două ori în plen: Alexandru Popa (Brăila), Jaro Marșalic (Caraș-Severin), Răzvan Prișcă (Prahova), Cosmin Șandru (Timiș).

În aceeași situație mai sunt deputatul USR Teodor Lazăr (Bacău) și deputatul UDMR Kelemen Attila (Caraș Severin). Și de la neafiliați mai este deputatul George Ionescu (Prahova), care a părăsit PNL și a intrat în partidul fondat de Ludovic Orban, Forța Dreptei.

Totodată, sunt și deputați care, deși au reușit să iasă în fața plenului de mai multe ori, nu au depășit două minute în care au vorbit la microfonul Parlamentului. Deputatul Mitică Mărgărit (Galați) de la PSD a depășit borna de două luări de cuvânt, reușind să vorbească în plenul Parlamentului de trei ori, însă a strâns doar un minut și 9 secunde, cea de-a doua intervenție fiind pentru depunerea unui alt jurământ, odată cu intrarea în comisia comună permanentă a Parlamentului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI, iar cea de-a treia pentru consemnarea unui vot din sală.

În aceeași situație este și Lorant Sas (Bistrița-Năsăud), care a trecut de la USR la neafiliați, după ce s-a înscris în REPER, partidul fondat de fostul șef USR-PLUS, Dacian Cioloș. Lorant Sas a reușit să strângă doar un minut și 34 de secunde, deși a luat cuvântul de patru ori. În cazul său este vorba tot despre consemnarea unui vot, unde s-a abținut, depunerea jurământului, unde a vorbit 33 de secunde, și retragerea din grupul parlamentar al USR. În 2021 a intervenit însă pentru un amendament în bugetul de stat pe anul următor. Și Ionel Stancu, reprezentant al Asociaţiei Macedonenilor din România, a avut tot patru intervenții, însă a vorbit însumat doar 48 de secunde, din care 31 au fost pentru depunerea jurământului.

Cu toate că parlamentarii care nu ajung să vorbească în plenul Parlamentului nu numai că nu reușesc să reprezinte în Legislativ interesele cetățenilor care i-au ales, dar nici pe cele ale partidului pe care îl reprezintă, părerile liderilor grupurilor parlamentare sunt împărțite, dar punctează că menținerea lor pe liste la alegerile din anul următor va depinde de mai multe criterii. „Nu este determinant, dar poate să fie un criteriu. Primul criteriu este activitatea legislativă, nu neapărat luarea de cuvânt în Parlament, dar, în același timp, și exprimarea punctelor de vedere, interpelări, declarații politice, și astea fac parte din activitatea unui parlamentar, și în mod normal ar trebui să fie un criteriu de luat în calcul când se discută despre candidaturile pentru mandatele următoare”, a explicat purtătorul de cuvânt al PSD și liderul senatorilor social-democrați, Lucian Romașcanu.