Demisia lui Cătălin Predoiu din funcția de prim-vicepreședinte al Partidului Național Liberal, anunțată miercuri, 17 iunie, pare a fi legată și de nominalizarea sa ca ministru de către premierul desemnat Adrian Veștea, care încearcă să strângă majoritatea parlamentară necesară învestirii. De-a lungul carierei sale, Predoiu a devenit cel mai longeviv ministru din istoria post-decembristă, petrecând aproape zece ani în 5 cabinete diferite, de la ministrul Justiției la premier interimar de trei ori.
Buzoianul Cătălin Predoiu a ocupat, de-a lungul vremii, portofoliile Internelor și Justiției de mai multe ori, a fost interimar la Externe și premier interimar de trei ori. El a marcat și performanța de a fi menținut în funcție în cinci guverne.
Imediat după căderea Guvernului Bolojan, colegul de partid al premierului demis, Cătălin Predoiu, a declarat că „Partidul Național Liberal trebuie să continue guvernarea. Nu trebuie să o abandonăm”. Părerea sa nu a fost împărtășită de colegii de partid care, câteva ore mai târziu, au votat rămânerea Partidului Național Liberal în opoziție. Predoiu este de profesie avocat, are un doctorat în drept comercial și a avut o carieră la catedră la Facultatea de Drept a Universității București. Cariera sa publică este marcată de o longevitate remarcabilă în funcții executive, fiind adesea perceput ca un ministru tehnocrat sau indispensabil în perioade de tranziție.
Cătălin Predoiu a fost ministru al Justiției timp de șase ani și aproape zece zile, în trei perioade distincte:
-
Cătălin Predoiu Februarie 2008 – Mai 2012: Pe 28 februarie 2008, Cătălin Predoiu ajunge pentru prima dată în Guvernul României ca independent și ocupă portofoliul Justiției. Rămâne în funcție și în cele două cabinete conduse de Emil Boc și de Mihai Răzvan Ungureanu și asigură interimatul funcției de prim-ministru între demiterea lui Emil Boc și numirea lui Mihai Ungureanu, timp de trei zile, între 6 și 9 februarie 2012. Stă în guvern, în total, 4 ani, 2 luni și 7 zile.
- Noiembrie 2019 – Decembrie 2020: Pe 4 noiembrie 2019 se întoarce în guvern, de data aceasta ca membru PNL și ocupă poziția de ministru de Justiție în guvernele Orban I și Orban II, până pe 23 decembrie 2020. Un total de un an, o lună și 19 zile. Pleacă din funcții publice în perioada Guvernului Cîțu.
- Noiembrie 2021 – Iunie 2023: Revine la conducerea aceluiași minister în Cabinetul Nicolae Ciucă, unde stă între 25 noiembrie 2021 și 15 iunie 2023, adică un an, 6 luni și 21 de zile. După demisia lui Nicolae Ciucă ocupă din nou interimar funcția de premier timp de trei zile.
O altă funcție importantă în administrație deținută de Cătălin Predoiu a fost cea de ministru de Interne: doi ani, zece luni, 26 de zile, din iunie 2023 până prezent. La învestirea Guvernului condus de Marcel Ciolacu, pe 15 iunie 2023, Cătălin Predoiu a primit portofoliul Internelor pe care îl va păstra în ambele guverne Ciolacu, până pe 6 mai 2025. După demisia lui Marcel Ciolacu, în 6 mai 2025, preia mandatul de premier interimar pe care îl va ocupa până pe 23 iunie. Din 23 iunie 2025, până la moțiunea de cenzură împotriva colegului său Ilie Bolojan, a fost tot ministru al Internelor. În total, Predoiu a stat în această funcție doi ani, zece luni și 26 de zile.
Premier interimar de trei ori
Predoiu a ocupat poziții de rang înalt în cadrul executivului, inclusiv rolul de prim-ministru interimar de trei ori: prima oară timp de trei zile între 6 și 9 februarie 2012, după demisia premierului Emil Boc, a doua oară între 12 și 15 iunie 2023, tot timp de trei zile după demisia premierului Nicolae Ciucă. Ultima oară a stat premier interimar între 6 mai și 23 iunie 2025 (48 zile), după demisia lui Marcel Ciolacu și ieșirea Partidului Social Democrat de la guvernare.
De la parlamentar la candidat
Cătălin Predoiu a fost ales deputat în legislaturile 2016-2020 și 2020-2024, reprezentând județele Călărași și ulterior Prahova. Din decembrie 2024, ocupă funcția de senator de Prahova. De asemenea, în calitatea sa de Ministru al Afacerilor Interne, face parte din Consiliul Suprem de Apărare a Țării. Înainte de a deveni ministru, a fost membru în Consiliul de Administrație al CEC Bank până în martie 2008.
Cătălin Predoiu a candidat la Primăria Capitalei în 2016 din partea PNL, într-un context marcat de instabilitate internă a partidului și de concurență acerbă cu PSD. Campania sa a venit târziu, după retragerea a trei alți candidați. El a promovat unificarea dreptei și opoziția față de social-democrata Gabriela Firea (PSD); s-a clasat pe poziția a treia, după Gabriela Firea și Nicușor Dan.
Rolul în PNL
Predoiu a intrat în zona liberală încă din 1991, când a aderat la PNL – Aripa Tânără, formațiune dispărută ulterior, iar după fuziunea PDL-PNL din 2014 a revenit în primul plan al partidului ca lider cu rol de coordonare.
Predoiu a ocupat în partid mai multe poziții importante. Potrivit surselor biografice și de presă, el a fost prim-vicepreședinte al PNL în perioada de după fuziunea din 2014 și a condus ulterior organizația PNL București între decembrie 2015 și iunie 2016. În 2025, a fost votat președinte interimar al PNL pentru trei luni, într-un moment de tranziție internă, după suspendarea lui Ilie Bolojan din funcția de lider al partidului. El a fost ales prim-vicepreședinte PNL la Congresul din iulie 2025.
