Educație

Ce spun sindicaliștii din Educația buzoiană și reprezentanții elevilor din județ despre revenirea la trimestre

Schimbarea structurii anului școlar a intrat în lunga serie a măsurilor de reformă pe care le-a încercat fiecare ministru postdecembrist al Învățământului: trecerea de la trimestre la semestre, schimbarea datei vacanțelor, coroborat cu introducerea uniformelor, introducerea examenului de capacitate, transformat ulterior în testări naționale, pentru ca apoi să se fi introdus tezele cu subiect unic și altele, la fel de revoluționare.

La sfârșitul săptămânii trecute, ministrul Educației, Sorin Câmpeanu, a adus în discuție posibilitatea revenirii la o structură a anului bazată pe trimestre, în locul actualelor semestre. Apărută ca ipoteză de lucru într-un mesaj publicat de ministru pe Facebook, apoi pe portalul Ministerului Educației, edu.ro, propunerea este privită diferit de profesori și de elevi; însă, pe fond, există și un numitor comun.

Spre exemplu, liderul Sindicatului Învățământului Preuniversitar (SÎP) Buzău, Ion Dobre, spune că din punctul său de vedere propunerea trebuie corelată cu noua viziune privind curricula. ,,Este o discuție avută cu ceva timp în urmă cu privire la faptul că nu prea reușim să ne încadrăm cu semestrele în așa fel încât să fie o repartizare egală pe perioada celor două. Ministrul a venit și cu această propunere pe care, cu siguranță, ar trebui să o pună în dezbatere publică, propunerea trebuie analizată, trebuie corelată cu noua viziune privind curricula, abia după aceea se va lua o decizie. Deocamdată este o idee pe care, probabil, de-acum încolo, o să o comentăm foarte multă vreme și se va lua o decizie în sensul acesta. Eu sunt doar un reprezentant al colegilor mei, nu știu care este punctul lor de vedere. Rămâne să ne consultăm și apoi să venim cu un punct de vedere care să fie al sindicatului”, a precizat Ion Dobre.

De cealaltă parte, însă, elevii vor o schimbare, dar nu a structurii anului școlar. ,,Consider că este mai bine ca structura să fie în două semestre, deoarece ultimii doi ani de școală nu au fost tocmai ușori și cred că o schimbare de așa natură ar bulversa și mai mult copiii, în loc să-i ajute, și, de asemenea, domnul ministru ar trebui să se gândească mai mult la a schimba programa școlară. Nu structura este problema. De asemenea, mai bine avem două semestre și învățăm foarte bine în cele două și să avem o programă la îndemâna noastră, să se respecte, pentru că în ultimii doi ani programa nu s-a mai respectat. Copiii au rămas în urmă, nu suntem la zi și nu este bine să se schimbe structura în momentul de față”, susține președintele Consiliului Județean al Elevilor Buzău, Ioana Dumitru, elevă în clasa a XI-a la Colegiul Economic.

,,Dacă și numai dacă sindicatele, elevii și părinții ajung la un consens”

Oficialul de la Educație susține că Ministerul este gata să extindă perioada de cursuri a viitorului an școlar, ,,dacă și numai dacă” sindicatele, elevii și părinții ,,ajung la un consens”. Niciunul dintre mesaje și niciuna dintre propuneri nu sunt argumentate pe bază științifică, potrivit mesajului postat duminică pe rețeaua de socializare. Nu sunt menționate analize sau propuneri făcute în baza recomandărilor specialiștilor în științele educației.

,,Conform Ordinului de ministru nr. 3.243/5.02.2021 privind structura anului școlar 2021–2022, cursurile vor începe în acest an în data de 13 septembrie. Dacă și numai dacă principalii parteneri de dialog social ai Ministerului Educației (FSLI, Federația Spiru Haret, Consiliul Național al Elevilor și Federația Națională a Asociațiilor de Părinți) ajung la un consens și revin în mod unanim asupra calendarului aprobat în urma consultărilor de la începutul anului 2021, Ministerul Educației are deplina disponibilitate de a reveni asupra calendarului, în sensul extinderii perioadei de cursuri încă din anul școlar 2021 – 2022, atrăgând, însă, atenția asupra deficitului de predictibilitate generat de această eventuală revenire. Ministerul Educației consideră că predictibilitatea trebuie să rămână un deziderat major în sistemul de învățământ, mai ales acum, când perioada de criză sanitară a impus decizii multiple de schimbare în timp scurt.

Pe de altă parte, Ministerul Educației susține extinderea anului școlar, cu atât mai mult cu cât este necesară recuperarea pierderilor educaționale generate de predarea online. În orice variantă, Ministerul Educației va avea anul acesta inițiativa de a propune extinderea perioadei de cursuri în învățământul preuniversitar, începând cu anul școlar 2022 – 2023. În acest sens, vor fi inițiate consultări extinse.

Ministerul Educației va lua în considerare orice soluție va rezulta în urma acestor consultări, fără a exclude nicio variantă solicitată de profesori, elevi și părinți, nici revenirea la trimestre, nici extinderea duratei cursurilor și nici altă variantă ce va rezulta în interesul pregătirii elevilor”, a scris ministrul Cîmpeanu pe Facebook.

Un apel al Societății Academice din România cere ca anul școlar următor să fie modificat în felul următor: anul școlar să înceapă la 1 septembrie, în loc de 13 septembrie, așa cum este prevăzut acum prin Ordinul de ministru publicat în februarie, anul școlar să fie din nou structurat pe trimestre, în loc de semestre, iar acestea să fie structurate în felul urmă­tor: septembrie-decembrie, decembrie-martie, martie-iunie. În continuare, elevii vor avea vacanță de Paște și Crăciun, însă vacanța de vară ar putea fi mai scurtă. Mai multe coaliții din Educație susțin că cele trei luni de vacanță de vară afectează procesul de învățare al celor mici, mai ales în cazul familiilor defavorizate. De aceea, prin începerea la 1 septembrie, ar fi salvate două săptămâni de învăța­re.

Propunerea este însă contestată de mulți părinți, potrivit Federației Naționale a Asociațiilor de Părin­ți (FNAP). Inițial, Federația susținuse propunerile de modificare a noului an școlar, însă și-a retras semnătura după ce mai mulți părinți au spus că sunt nemulțumiți. Pe de-o parte, dacă anul școlar s-ar prelungi cu două săptă­mâni, până în luna iulie, elevii ar avea de suferit din cauza infrastructurii precare din școli care, în multe cazuri, nu permite o aerisire corespunzătoare a claselor.

Cât privește Consiliul Național al Elevilor, copiii cred că extinderea anului școlar nu constituie o prioritate și că accentul se pune pe calitatea actului educațional. Mai simplu spus, cât de pregătiți sunt profesorii să contribuie la formarea elevilor. O discuție despre extinderea anului școlar ar fi oportună abia după elaborarea noilor planuri-cadru.

Ministerul Educației oricum susține extinderea anului scolar, cu atât mai mult cu cât este necesară recuperarea pierderilor educaționale generate de predarea online. Sorin Cîmpeanu spune că nu este exclusă nicio variantă solicitată de profesori, elevi și părinți – nici extinderea duratei cursurilor, nici revenirea la trimestre, nici orice altă variantă.

Înlocuirea anului școlar pe trimestre cu anul școlar pe semestre a fost făcută în 1999 în mandatul lui Andrei Marga. Tot atunci, în învățământul primar, notele au fost înlocuite cu calificative și s-a interzis acordarea de premii. De asemenea, s-au introdus manualele alternative. A fost elaborat o nouă programă pentru toate nivelurile de studii, prin introducerea acelui Curriculum Național. De asemenea, tot în timpul mandatului lui Marga s-a început descentralizarea sistemului de învățământ, prin trecerea unităților în subordinea autorităților locale. O altă prevedere importantă a fost reorganizarea liceelor pe trei filiere – teoretic, tehnologic și vocațional -, care au la rândul lor profiluri și specializări.

Ultimul sfert de secol, pentru Educația din România a însemnat însă un șir lung de bâjbâieli în bezna unei reforme mult-visate, dar niciodată măcar atinse, pentru că de fiecare dată s-a umblat la forma, nu și la fondul problemei.

 

Articole similare

error: Continut protejat!!