Ce poate îngropa definitiv dosarul fraudelor de la Direcția Economică a Primăriei Buzău

Dosarul fraudelor informatice de la Direcția Economică a Primăriei Buzău a intrat iar în vacanță. Deși a avut termene de judecată în fiecare lună, procesul bate pasul pe loc, ceea ce nu poate să fie decât în favoarea inculpaților, care, după modelul unui alt dosar celebru, ,,Orizont”, ar putea ajunge în situația de a fi soluționat fără o hotărâre de condamnare. La termenul de marți, cauza a fost amânată pentru 28 septembrie, dată până la care este așteptat raportul expertiză contabilă care, de altfel, ar putea îngropa acest dosar. Tot atunci ar putea fi aduși în fața instanței și martorii care nu au răspuns invitației instanței pentru a fi audiați pe 22 iunie. Este vorba despre fostul șef al Serviciului Control și Inspecție din cadrul Primăriei Buzău, Adriana Topală, dar și despre fostul director executiv adjunct al Direcției Economice, Auraș Avramescu.

De trei ani, în dosar se fac și se „desfac” expertize de tot felul, ceea ce duce și la amânarea soluționării cauzei pe fond. De asemenea, se mizează pe prescrierea faptelor.

Șase funcționari din Direcția Economică a Primăriei Buzău, implicați în scandalul ștergerii unor datorii către bugetul local, au fost trimiși în judecată de  DIICOT Buzău în luna august 2016, la un an de la demararea cercetărilor, având la bază plângerea reprezentanților unei societăți comerciale – transmisă inițial Parchetului de pe lângă Judecătoria Buzău, cauza fiind declinată ulterior DIICOT -, dar și o sesizare penală anonimă, transmisă Parchetului de pe lângă Tribunalul Buzău prin poștă, însoțită de o serie de documente-anexă. Sesizarea făcea referire la faptul că George Carmen Răileanu, funcționar public în cadrul Primăriei Buzău, și soția sa, Laura Răileanu, au completat în mod eronat și cu bună știință declarațiile de avere, prin omisiunea inserării în acestea a unor bunuri imobile pe care le dețineau în proprietate și, totodată, au înscris în respectivele declarații de avere venituri salariale necorespun­zătoare realității faptice.

Reamintim că, pe 17 noiembrie 2015, un număr de 13 funcționari de la Direcția Economică a Primăriei municipiului Buzău, acuzați de Biroul Teritorial al DIICOT de săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, fraudă informatică și abuz în serviciu în dauna intereselor publice, au fost audiați la sediul DIICOT Buzău. Ei au fost acuzați că ar fi produs un  prejudiciu bugetului local în cuantum de 3.135.454,76 lei, din care 36.595 lei reprezentând amenzi contravenționale șterse nelegal din sistemul informatic, și 3.098.859,77 lei reprezentând creanțe fiscale datorate bugetului local al municipiului Buzău și celui de stat, neurmărite, neîncasate și neexecutate silit.

,,În cauză există suspiciunea rezonabilă că, în perioada 2010-2015, la nivelul Primăriei municipiului Buzău s-a constituit un grup infracțional organizat format din mai mulți funcționari publici, care activau în cadrul compartimentelor de colectare, urmărire și executare a creanțelor persoanelor fizice și juridice. S-a reținut că membrii grupului au introdus în sistemul informatic de taxe și impozite date nereale, prin care au fost clasate și anulate nelegal un număr de 114 amenzi contravenționale, parte din ele vizând funcționari cu atribuții de conducere la nivelul unor instituții publice din municipiul Buzău, rude ale acestora, un magistrat, rude ale unor cadre de poliție“, se preciza într-un comunicat al DIICOT, în care se mai arăta că „în baza aceleiași rezoluții infracționale, membrii grupului au diminuat cuantumul debitelor datorate de către doi agenți economici, nu au urmărit, executat și încasat creanțele fiscale datorate cu titlu de impozite și taxe locale pentru bugetul local al municipiului Buzău, precum și a amenzilor contravenționale aplicate unor persoane juridice“.

Cu trei săptămâni înaintea declanșării anchetei propriu-zise, pe 22 octombrie 2015, procurorii DIICOT au efectuat, împreună cu ofițeri de poliție judiciară din cadrul SCCO Buzău și BCCO Ploiești, cu suportul tehnic și informativ al Serviciului Român de Informații, percheziții la Primăria Buzău, prilej cu care au ridicat mai multe calculatoare.

După audierile-maraton din 17 noiembrie 2015, directorul Direcției Economice a Primăriei Buzău, Ion Gegea, a fost reținut și apoi arestat preventiv, ulterior fiind plasat în arest la domiciliu. Aceeași măsură a fost luată încă de la început în cazul a patru funcționari pentru care procurorii ceruseră măsuri preventive. Este vorba despre Cătălin Boaru, șeful Serviciului Urmărire, Executare și Colec­tare Creanțe Fiscale Persoane Juridice, un funcționar al ace­luiași serviciu, Mihai Bogdan Neamu, șeful Serviciului Urmă­rire, Executare și Colectare Creanțe Fiscale Persoane Fizice, Virgil Toșu, și un subaltern al acestuia, George Bunea. Nicoleta Angelica Lung, referent în cadrul Serviciului Urmă­rire, Executare și Colectare Creanțe Fiscale Persoane Juridice, reținută atunci de procu­rorii DIICOT, a plecat acasă, după ce ordonanța de reținere pentru 24 de ore a expirat.

Ce au susținut procurorii DIICOT

Conform rechizitoriului în­tocmit de procurori, „Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Biroul Teritorial Buzău, în urma analizei și prelucrării unor informații investigativ-operative, culese prin metode specifice, s-a sesizat din oficiu în legătură cu faptul că, în perioada cuprinsă între 01.01.2010 și până la data sesizării, mai mulți funcționari publici din cadrul Primăriei municipiului Buzău – Direcția Economică, au inițiat și constituit o grupare infracțională cu caracter organizat, care a vizat și înfăptuit introducerea de date nereale în sistemul informatic ADVANTIX, de evidențiere a creanțelor fiscale ale bugetului local al municipiului Buzău, dar și creanțelor fiscale ale bugetului consolidat al statului român, constând în amenzi contravenționale aplicate persoanelor fizice, creanțe gestionate la nivelul unității administrativ-teritoriale a municipiului Buzău, operațiune în urma cărora au fost clasate sau radiate din sistemul informatic referitor la obligațiile de plată pentru  amenzi contravenționale ori cele datorate cu titlu de impozite și taxe municipalității buzoiene.

Totodată, în actul de sesizare s-a avut în vedere și încălcarea crasă a atribuțiunilor de serviciu prevăzute de dispozițiile legale în materie de către mai mulți funcționari ai Direcției Economice a Primăriei municipiului Buzău, în ceea ce privește colectarea, urmărirea și executarea creanțelor fiscale datorate bugetului local al municipiului Buzău, recuperarea debitelor restante ale unor agenți economici prin aplicarea procedurii legale de urmărire și executare silită, cu consecința prejudicierii masive a bugetelor anuale ale municipalității buzoiene cu însemnate sume de bani.

La data de 24.08.2015, SC GOLD STAR SRL Buzău, prin reprezentanții săi legali și convenționali, a formulat plângere penală împotriva mai multor funcționari publici de la Direcția Economică a Primă­riei municipiului Buzău la Parchetul de pe lângă Judecătoria Buzău, unde cauza a fost înregistrată (…) și declinată în favoarea unității noastre (…) La data de 01.09.2015, a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzău sesizarea penală anonimă, transmisă respectivei unități prin mijlocirea serviciilor poștale, însoțită de o serie de documente-anexă, unde a fost înregistrată (…), sesizare în care se face referire la faptul că numitul Răileanu Carmen George, funcționar public în cadrul Primăriei Buzău, și soția sa, Răileanu Laura, au completat în mod eronat și cu bună știință declarațiile de avere, prin omisiunea inserării în acestea a unor bunuri imobile pe care le dețineau în proprietate și, tot­odată, au înscris în respectivele declarații de avere venituri salariale necorespunzătoare realității faptice”, se arată în rechizitoriu.

Amenzi șterse pentru prieteni și rude

Unul dintre cele două paliere pe care „lucrau” func­ționarii de la Direcția Economică trimiși în judecată prin rechizitoriul procurorilor anti-mafia a fost acela al ștergerii din sistem a amenzilor contravenționale primite de diverse persoane fizice, „în baza rela­țiilor de amiciție avute de ei personal sau de alți colegi ai lor cu debitorii neplatnici ai amenzilor contravenționale, atrăgând în mod special în acest sens directivele trasate ilegal în această privință de către inculpatul Gegea Ion (…) prin intermediul inculpatului Toșu Virgil (…)”, spun procurorii DIICOT.

Favorurile pentru unii, frustrante pentru contribuabilii de bună credință

Celălalt palier de acțiune al  grupului infracțional organizat de la Direcția Economică a Primăriei Buzău a fost acela al „scutirii” de la plata taxelor și impozitelor datorate de agenți economici cu ștaif din munici­piul Buzău. Astfel, inculpații „au favorizat un număr de 11 agenți economici cu sediile sociale în municipiul Buzău, în sensul că au tolerat neplata de către aceștia, vreme de cinci ani, a obligațiilor bugetare constând în impozite și taxe locale. Practic, inculpații țineau doar evidența formală a debitelor agenților economici în discuție și, deși acestea se majorau de la an la an, prin luarea în calcul a penalităților și accesoriilor fiscale specifice, cei în cauză nu luau nicio măsură de urmărire și de executare a creanțelor fiscale datorate de societățile comerciale în discuție, pentru care, cu intermitențe, emiteau titluri executorii nepuse niciodată în aplicare, cu toate că se transmitea cores­pondența conținând titlurile și înști­ințările de plată către debitorii urmăriți.

De multe ori, cu o motivare aparent inexplicabilă, corespondența înaintată agenților economici debitori la bugetul municipiului Buzău se întorcea cu mențiunea că destinatarul nu a putut fi identificat la sediul social și, ulterior, nu se luau măsuri, de urmărire și executare silită a bunurilor sau sumelor de bani ale agenților economici vizați ori nu se întreprindeau măsuri demersuri pentru înștiințarea acestor debitori cu privire la obligațiile de plată către bugetul local al municipalității buzoiene care le revenea.

S-a ajuns, astfel, la situația frapantă că anumite societăți comerciale controlate sau administrate de persoane cu influență în mediile relaționale de la vârful instituției publice a Primăriei municipiului Bu­zău ori în diverse medii politice să beneficieze de toleranță, protecție sau tratament discriminatoriu în raport cu alți agenți economici care înregistrau sume restante la recuperarea creanțelor fiscale datorate munici­palității buzoiene, cu toate că acești din urmă agenți economici înregistrau debite mult mai mici decât ale societăților comerciale favorizate la urmărirea și executarea bunurilor și sumelor de bani în vederea stingerii obli­gațiilor de plată către bugetul municipiului Buzău, obligații ce reveneau societăților în discuție cu titlul de impozite și taxe locale (…) În acest sens, frustrant și revoltător pentru orice contribuabil de bună credință, ca un număr de șase societăți comerciale controlate și administrate de omul de afaceri Sandu Constantin, aflat în relații de afinitate cu primarul în exercițiu pe atunci al municipiului Buzău, deși nu au plătit nicio sumă de bani pe întreaga perioadă 2010-2015, cu titlul de impozite și taxe la bugetul local al municipiului Buzău, nu au fost supuse deloc niciunei forme de urmărire și executare silită a sumelor de bani sau a bunurilor aflate în patrimoniul acestora, deși înregistrau datorii restante la bugetul local de peste 600.000 lei (6 miliarde lei vechi sau 135.000 de euro la vremea res­pectivă, n.r.) fiecare, în vreme ce agenți economici care înregi­s- trau debite minore, unele nesemnificative, erau urmăriți și executați cu regularitate încă de la data împlinirii scadenței de plată a sumelor datorate bugetului local. Facem referire la SC AGRO TRANSPORT SA Buzău, SC BAT CSI SRL Buzău, SC CSI INVEST SRL Buzău, SC TRANS MAR SA Buzău, SC DRILLING  SERVICE SRL Buzău și SC DRILLING CO SRL Buzău, toate administrate sau controlate de către Sandu Constantin – potent om de afaceri și finul și cumătrul primarului în funcție atunci al municipiului Buzău – Boșcodeală Constantin Octavian“.

Prejudiciul estimat în dosar ca fiind adus bugetului local al municipiului Buzău prin neplata de taxe și impozite locale de către agenții economici favorizați se ridică la 2.596.776 lei (adică peste 25,9 miliarde lei vechi sau 583.545 euro la vremea respectivă), iar cel adus bugetului consolidat al statului prin neplata amenzilor de circulație se ridică la 31.193 lei (adică aproape 312 milioane lei vechi sau peste 7.000 euro în momentul anchetei).

„În cauză există suspiciunea rezonabilă că, în perioada 2010-2015, la nivelul Primăriei municipiului Buzău, s-a constituit un grup infracțional organizat format din mai mulți funcționari publici, care activau în cadrul compartimen­telor de colectare, urmărire și executare a creanțelor persoanelor fizice și juridice. S-a reținut că membrii grupului au introdus în sistemul informatic de taxe și impozite date nereale, prin care au fost clasate și anulate nelegal un număr de 114 amenzi contravenționale, parte din ele vizând funcționari cu atribuții de conducere la nivelul unor instituții publice din municipiul Buzău, rude ale acestora, un magistrat, rude ale unor cadre de poliție“, se preciza într-un comunicat al DIICOT, în care se mai arăta că „în baza aceleiași rezoluții infracționale, membrii grupului au diminuat cuantumul debitelor datorate de către doi agenți economici, nu au urmărit, executat și încasat creanțele fiscale datorate cu titlu de impozite și taxe locale pentru bugetul local al municipiului Buzău, precum și a amenzilor contravenționale aplicate unor persoane juridice“.