Europarlamentarul Eugen Tomac a fost reales, sâmbătă, în funcţia de preşedinte al Partidului Mișcarea Populară, la Congresul extraordinar al formaţiunii organizat la Palatul Parlamentului. Oficial, congresul de la finele săptămânii trecute a fost consacrat politicii de alianțe și de fuziuni. Astfel, a fost anunțată fuziunea cu două formațiuni politice obscure, Partidul Naţional Ţărănesc Maniu – Mihalache și Partidul Ialomiţenilor, precum și demararea de negocieri cu Forța Dreptei – formațiunea condusă de Ludovic Orban, despre care surse din interior susțin că va fuziona cu PMP – și cu Uniunea Salvați România, cu care s-ar putea realiza o alianță electorală sau post-electorală, în cazul în care formațiunea lui Tomac va intra în Parlament.
Neoficial însă, congresul de sâmbăta trecută a fost organizat, în principal, pentru a repara ceea ce s-a stricat la congresul pe parcursul căruia, după îndepărtarea lui Cristian Diaconescu din fruntea PMP, Tomac a fost reinstalat președinte și când, pentru a-și răsplăti oamenii care l-au sprijinit, acesta din urmă a inventat funcții de conducere care nu apăreau în statutul partidului, care nu a fost și el modificat. Motiv pentru care Cristian Diaconescu a câștigat pe fond un proces cu Partidul Mișcarea Populară, instanța anulând în parte deciziile respective.
Astfel că, sâmbăta trecută a sărit din schemă funcția de președinte executiv, care era deținută de fostul deputat buzoian Adrian Mocanu, care s-a trezit doar vicepreședinte, prin forța împrejurărilor. Pentru a compensa această pierdere suferită de organizația buzoiană – fruntașă pe țară la localele și parlamentarele din 2020 -, fostul senator Dorin Bădulescu a devenit și el vicepreședinte național.
