Politic

Ce comune buzoiene au fost scoase de guvern de pe harta electorală

În zeci de localități din România, oamenii nu-și pot alege primarii pentru că Guvernul nu dă drumul procedurii, cu toate că posturile sunt vacante și de doi ani. Deși prevederile legale sunt destul de clare, se invocă „vidul legislativ” pentru ca alegerile parțiale să nu fie declanșate în localitățile în care primarii, din diverse motive, și-au pierdut mandatul. Astfel că mandatul de primar este exercitat interimar de viceprimarii care ajung în această funcție în urma înțelegerilor politice și care au fost aleși pe listele partidelor pentru consiliile locale, nu uninominal.

„Adevărata miză a Coaliției PSD-PNL ar fi să-și conserve influența în teritoriu și să-și mențină controlul politic fără a mai trece la consultarea cetățenilor printr-un nou scrutin electoral”, arată un documentar HotNews. Președintele Autorității Electorale Permanente, Constantin-Florin Mitulețu Buică, a declarat pentru aceeași sursă că este vorba de peste 50 de unități administrativ-teritoriale care au rămas fără primari de la alegerile locale din 2020. Este vorba de comune și orașe în care cei care au câștigat alegerile nu-și mai pot exercita mandatul fie că au fost condamnați definitiv, fie au fost declarați incompatibili și forțați să demisioneze, fie au decedat.

Legea spune că Guvernul este obligat să declanșeze alegeri parțiale după ce se constată vacantarea mandatului. Instituția care constată este prefectura județului, iar Autoritatea Electorală Permanentă este cea care informeză Executivul că se întrunesc condițiile legale pentru declanșarea alegerilor. Etapele sunt bine delimitate în lege, însă Guvernul și Autoritatea Electorală Permanentă nu se grăbesc să le pună în practică.

Post vacant din 2021 la Valea Salciei

Astfel s-au creat situații atipice cum este cazul orașului Sîngeroz-Băi care nu mai are primar de doi ani. Traian Ogâgău, primarul ales în funcție la alegerile locale din 2020 nici nu și-a preluat mandatul din cauza unei condamnări definitive în instanță. Deși au trecut doi ani de atunci, Guvernul nu a organizat alegeri parțiale acolo, iar atribuțiile de primar al orașului le-a preluat consilierul PNL Cătălin Bota, cumnat al fostului edil.

Alte două exemple de localități unde mandatele au devenit vacante încă din 2021 și unde nu s-au organizat alegeri parțiale sunt în orașul Anina și comuna Valea Salciei din județul Buzău. În orașul Anina, primarul Gheorghe Românu a fost revocat din funcţie în mai 2021 printr-un ordin al prefectului judeţului Caraş-Severin, după ce Înalta Curte a decis că edilul local s-a aflat în stare de incompatibilitate între 2012 și 2014, potrivit „Agerpres”.

De asemenea, în comuna buzoiană Valea Sălciei în septembrie 2021, primarul Marian Muşat a demisionat din funcție pentru un post la Curtea de Conturi Vrancea. Mușat a fost primar cu șase mandate la activ și a fost ales în unanimitate la alegerile în 2008, 2012 şi 2020 pentru că nu a avut contracandidat.

O situație ciudată se înregistrează în cealaltă comună buzoiană inclusă în lista Autorității Electorale Permanente, Cislău. În toamna anului 2021, primarul Dumitru Mitroiu a fost condamnat la 2 ani și 8 luni de închisoare cu suspendare de către magistrații Curții de Apel Ploiești, pentru abuz în serviciu.  Ca urmare a acestei decizii, Dumitru Mitroiu și-a pierdut dreptul de a ocupa funcția de primar. Însă, acesta a apelat la o cale excepțională de atac, o contestație în anulare, iar Curtea de Apel Ploiești a dispus suspendarea executării deciziei penale prin care Mitroiu a fost condamnat și i s-a interzis să mai ocupe funcția publică de primar, până la soluţionarea pe fond a contestaţiei în anulare.

Procedura este blocată din cauza vidului legislativ?

Contactat de către HotNews.ro, președintele Autorității Electorale Permanente, Constantin-Florin Mitulețu Buică, a declarat că există peste 50 de localități în care ar trebui organizate alegeri parțiale, dar procedura de declanșare este blocată din cauza vidului legislativ.

„Pe informarea din iunie erau 40 de localități și acum avem peste 50 de localități. După ce am făcut acea informare către Guvern au apărut sesizări în două localități și a trebuit să le scoatem din listă pentru că fost contestate la instanță. Mai aștept hotărâri de la prefecți și hotărâri ale instanțelor pentru că mulți aleși contestă ordinul prefectului prin care se constatată mandatul de drept și atunci suntem în așteptare dacă se vacantează sau nu. Asta este, situația se schimbă de la o săptămâna la alta”, spune Mitulețu-Buică.

Președintele AEP susține că din cauza unor modificări la Codul administrativ nu poate fi identificată instituția care „poate face propunerea clară către Guvern și un calendar clar pe care să-l urmeze AEP când declanșează procesul electoral”. Cu alte cuvinte, potrivit lui Buică, AEP și Guvernul sunt legate de mâini și de picioare și nu pot declanșa alegerile parțiale în cele peste 50 de localități care nu au primari.

„Este un vid legislativ cine declanșează alegerile parțiale. Dacă la alegerile la termen situația este clară, la alegerile parțiale pentru că au fost reglementări separate pe codul administrativ și din cauza contestărilor în instanță a decizilor prefecților de vacantare a mandatelor, nu există o autoritate care se declașeze efectiv această procedură”, susține Mitulețu-Buică.

Președintele AEP susține că ordinul prefectului prin care se vacantează funcția se contestă în instanță pe diferite căi. Acesta susține că în Codul administrativ nu este clar reglementat momentul în care se oprește procedura de contestare a unui act administrativ în constatarea unor hotărâri judecătorești. „Nu este o autoritate clară în Codul Administrativ care poate face propunerea către Guvern și un calendar clar pe care să-l urmeaze AEP când declanșează procesul electoral. De exemplu, dacă noi declanșam procesul electoral și ne trezim că actul de constatare a încetării mandatului este contestat ulterior în instanță, la cine este considerat abuz?”, spune el.

Opoziția acuză coaliția PSD-PNL că nu dă doi bani pe respectarea Constituției

Uniunea Salvați România și fostul premier Ludovic Orban au dat în judecată Guvernul, Ministerul Afacerilor Interne şi Autoritatea Electorală Permanentă pentru a-i obliga să respecte legea şi să organizeze alegerile parțiale.

Președintele USR, Cătălin Drulă susține că PSD și PNL nu vor să organzieze alegeri parțiale pentru că nu ar mai câștiga funcțiile deținute acum prin derogări administrative: „Pentru că le este frica de electorat, le este frică de votul oamenilor și le este frică că se va află care este realitatea dincolo de sondaje măsluite. Noi vom propune evident candidați peste tot, dar vedem că tergiversează, nu respectă legea pentru că le este frică . AEP-ul care invocă tot felul de chichițe legislative este în buzunarul PSD. Este o obligație legală, s-au organizat alegeri parțiale de atâtea ori, este un proces simplu, democratic. PSD și PNL nu vor să se afle, de fapt, cât de rău stau în intenția de vot, că oamenii din cauza acestei guvernări dezastruoase nu vor să-i mai voteze. Ambele partide încearcă să-și arunce vina de la unii la alții pentru că și PSD și PNL speră că vor deconta guvernarea proastă celălalt”.

Fostul premier Ludovic Orban, președintele Forța Dreptei, a depus plângere penală împotriva Guvernului și îl acuză că săvârșește o infracțiune prin nerespectarea dreptului fundamental al românilor de a-și alege primarii: „Guvernul nu dă doi bani pe lege și pe democrație care înseamnă drepturi pe care le au oamenii. Și probabil nu au candidați pregătiți și, în general, le este frică să facă alegeri ca să nu se vadă adevărul. Sondajele picurate ca picătura chinezească în mass media nu au nicio legătură cu realitatea. Din punctul meu de vedere ceea ce face Guvernul este infracțiune pentru că este o faptă foarte gravă. Guvernul are obligația legală de a emite hotărârea de organizarea a alegerilor parțiale în termen de 90 de zile de la vacantarea postului. Este o practică folosită de PSD, Guvernul Ponta a refuzat să organizeze alegeri parțiale pentru două consilii județene la Cluj și la Botoșani. Tot noi am dat și atunci în judecată Guvernul”.

Ce informări a primit Guvernul și câte situații sunt în țară

Din 2021, Guvernul a primit din partea Autorității Electorale Permanente cel puțin trei informări în privința localităților în care administrația locală a rămas fără edili. În prezent există peste 50 de localități în care trebuie organizate alegeri parțiale.

În solicitarea adresată Guvernului de către Ludovic Orban prin care cere organizarea alegerilor parțiale sunt trecute adresele a trei informări trimise de către AEP către Executivul pe parcursul anilor 2021 și 2022:

  • Adresa AEP nr. 18143/23.09.2021, înregistrată la Secretariatul General al Guvernului cu nr. 17/21418 din 23.09.2021 – aprobată în ședința de Guvern din data de 09.2021, prin care Guvernului României i-a fost adus la cunoștință faptul că exista 12 localități în care funcția de primar a fost vacantată,îndeplinindu-se astfel condițiile pentru organizarea alegerilor parțiale și fiind propusă ca perioadă optimă de organizare a alegerilor intervalul noiembrie-decembrie 2021
  • Adresa AEP nr. 895/25.01.2022, înregistrată la Secretariatul General al Guvernului cu nr. 2066 din 25.01.2022 – aprobată în ședința de Guvern din data de 01.2022, prin care Guvernului României i-a fost adus la cunoștință faptul că exista 29 de localități în care funcția de primar a fost vacantată,respectiv un consiliu local dizolvat, îndeplinindu-se astfel condițiile pentru organizarea alegerilor
  • Adresa AEP din data de 23.06.2022, aprobată în ședința de Guvern din data de 06.2022, prin care Guvernului României i-a fost adus la cunoștință faptul că exista 39 de localități în care funcția de primar a fost vacantată și un consiliu local dizolvat, îndeplinindu-se astfel condițiile pentru organizarea alegerilor parțiale și fiind propusă ca perioadă de organizare a alegerilor al doilea semestru al anului 2022.

Ce spune legea

În legea 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei, „în cazul alegerilor parțiale data desfășurării acestora se stabilește cu cel puțin 35 de zile înaintea votării”.

În codul Administrativ se scrie clar că „data organizării alegerilor pentru funcţia de primar se stabileşte de către Guvern, la propunerea autorităţilor cu atribuţii în organizarea alegerilor, pe baza solicitării prefectului”. Acestea se organizează în termen de maximum 90 de zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (9) sau de la data pronunţării hotărârii instanţei. În termen de maximum 90 de zile de la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti prin care s-a constatat dizolvarea consiliului local sau, după caz, de la validarea rezultatului referendumului se organizează alegeri pentru un nou consiliu local.

Stabilirea datei pentru organizarea alegerii noului primar/ consiliu local se face de către Guvern, la propunerea autorităţilor cu atribuţii în organizarea alegerilor locale, pe baza solicitării prefectului.

De asemenea într-o informare trimisă de către AEP Guvernului în luna iunie 2022 se menționează că „în conformitate cu prevederile art. 143 alin. (1), art. 149 alin. (8) și art. 160 alin. (11) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, la acest moment, potrivit comunicărilor transmise de instituţiile prefectului și a informațiilor afișate pe Portalul instanțelor de judecată, sunt întrunite condiţiile pentru organizarea alegerilor parţiale pentru funcţia de primar în 39 de circumscripţii electorale”, cu zece în plus faţă de informarea iniţială.

Articole similare