Ce au spus cei doi viitori miniștri buzoieni la audierile din comisiile parlamentare

Senatorul PSD de Buzău Lucian Romașcanu, președinte al organizației județene a Partidului Social Democrat, ministru propus pentru portofoliul Culturii, a primit, miercuri, aviz favorabil din partea comisiilor de specialitate reunite din Parlament, cu 15 voturi „pentru”, 3 „împotrivă” și o abținere.

Romașcanu: ,,Cea mai importantă este finanțarea”

Lucian Romașcanu, care a deținut funcția de ministru al Culturii în guvernul condus de Mihai Tudose (iunie 2017 – ianuarie 2018), a declarat: „Ceea ce poate a ținut în loc dezvoltarea României în toți acești ani post-revo­lu­ționari a fost lipsa de continuitate. Nu pot decât să îmi doresc un mandat cât de cât lung, dar politica este peste dorințele noastre, pentru că sunt lucruri de făcut ș, chiar dacă nu e­xistă o continuitate în mandatele individuale, eu sper să preiau din ceea ce s-a întâmplat bine, cu viziune, până acum și să ducem mai departe, astfel ca următorul (ministru, n.r.) care va veni, indiferent cât de scurt îmi va fi mie mandatul, să aibă niște direcții pe care să le urmeze”.

El a trecut în revistă prioritățile mandatului său: „Indiferent de guvern, cea mai importantă este finanțarea”. Romașcanu a precizat că obiectivul este 0,1 la sută din Produsul Intern Brut, de care Ministerul Culturii s-a apropiat doar în Anul Centenarului, când finanțarea a fost suplimentată pentru evenimente. „Deși anul care urmează are niște cifre destul de limitate, mi-aș dori să îmi conving colegii din Guvern să ajungem măcar la 0,1 la sută din PIB, iar în următorii opt ani sperăm, visăm, la un 1 la sută”.

Romașcanu a remarcat faptul că industria creativă din România aduce „vreo 3,5 la sută din PIB”. Viitorul ministru al Culturii apreciază ca o prioritate adă­ugarea, la bugetul asigurat de stat, de surse suplimentare de venituri; astfel, el propune ca Loteria să organizeze extrageri suplimentare, cu destinație strict culturală. Și, a mai spus Romașcanu, planul său prevede ca, odată cu atragerea de venituri, să se efectueze lucrări de restaurare și inaugurări de spații culturale.

O altă prioritate „extrem de importantă”, o reprezintă implementarea schemelor de ajutor, în contextul pandemiei. „Ele există desenate, există și destinațiile, trebuie să vină banii, pentru că sectorul cultural a fost cel mai afectat în această perioadă (…) Instituțiile culturale trebuie să își desfășoare activitatea”.

Dintre programele aflate în pregătire, Lucian Romașcanu a remarcat  că „Timișoara – Capitală Europeană a Culturii”, „are nevoie de finanțare, de o structură care să se ocupe cu dedicație, profesiona­lism și eficiență pentru acest program. Pandemia a jucat și un rol bun – ne-a scăpat de anul în care trebuie să se întâmple, când puteam să dăm un mare rateu, și mai avem timp să punem lucrurile la punct”. El a mai spus că primarul Timi­șoarei, Dominic Fritz, trebuie să se implice mai mult decât până acum, să își asume un rol mai important, „de conducător al forului local care gestionează acest lucru”.

„Ne dorim să avem statutul lucrătorului cultural, să avem într-un final Codul Patrimoniului, făcut cu finanțare nerambur­sabilă, Legea managementului instituțiilor publice de cultură, care se află acum în Parlament, cred că e în Camera Deputaților acum, și care trebuie implementată, corectată dacă e cazul, și, bineînțeles, Le­gea voucherelor culturale, care trebuie să asigure accesul la cultură și al celor mai puțin, cum să spun?, înlesniți financiar”, a mai spus ministrul propus al Culturii, Lucian Romaș­canu.

Răspunzând între­bă­rilor care i-au fost adresate, Romașcanu a vorbit des­pre depozitele de carte de la Biblioteca Na­țională a României, despre Codul Patrimoniului care este „aproape gata, din păcate întârziat vreo doi ani”. El a subliniat că prioritățile din programul de guvernare nu se pliază tot timpul, pe situația din teren: „Apa­rent, pleci cu o prioritate de aici, dar, când ajungi acolo (la minister, n.r.) și încep să îți vină oameni în birou, constați că nevoile sunt peste tot”. Romașcanu a făcut și un apel către societate: „Nu vă opriți din ideea de a sponsoriza cultura. Este treaba ministerului, dar acesta este un apel către toți cei care iubesc arta – să contribuie la dezvoltarea ei. Peste tot în lume, privatul joacă un rol important în finanțarea actului cultural și, dacă se poate, noi vom încerca să facem legea mult mai atractivă pentru sponsori”.

Predoiu, despre ,,discordia” din magistratură

Aviz favorabil a primit și deputatul liberal cu ori­gini buzoiene, Cătălin Predoiu, propus, din nou, ca ministru al Justiției. El a mai deținut de patru ori această funcție, în guvernele Tăriceanu, Boc, Ungureanu și Orban.

,,Vă asigur că sunt deosebit de onorat de această nominalizare și conștient de responsabilitatea imen­să. Succesul acțiunilor Mi­nisterului Justiției depinde de un bun dialog cu Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerul Public, cu asociațiile magistraților, profesiile liberale (…) Încrederea în justiție a scăzut, magistratura în ansamblu este în discordie, una din teme fiind desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție. S-a format în ultimii ani un nod asupra soluțiilor, iar abordarea corectă e ca fiecare să slăbească sfoara de care ține. Dacă acest nod va fi transformat într-unul gordian, ca urmare a unei poziții rigide, nu vom ezita să îl tăiem cu sabia legi­ferării”, a spus Predoiu.

Acesta i-a îndemnat pe magistrați să lupte cu corupția și cu crima organizată: ,,Lansez un îndemn procurorilor de a lupta cu corupția și crima organizată. România ocupă un loc rușinos privind traficul de persoane în Europa și acest lucru nu poate fi tolerat. Șefii parchetelor să li­chideze stocurile și să treacă mai serios la treabă (…) Ministrul Justiției nu se poate implica în solu­ționarea dosarelor, dar mi­nistrul Justiției face propu­neri de numire și revocare. Nu putem asista cum interlopii își afișează averile obținute ilicit”.

Predoiu a fost interpelat de fostul deținător al portofoliului Stelian Ion (USR): ,,Nu v-ați referit la SIIJ, dar se referă foarte clar la SIIJ programul de guvernare. Vă angajați să o desființați abia anul viitor, dar veți înființa o nouă structură – aceeași Mărie cu altă pălărie”. Predoiu consideră că ,,SIIJ e o chestiune esențială, un măr al discordiei. Și opinia publică e divizată pe acest subiect; tot acest dialog excesiv de pătimaș denotă și o des­considerare a sistemului de justiție” și promite: ,,Voi aborda acest subiect în dialog cu sistemul judiciar. Este și o oportunitate pentru ca magistratura să-și găsească un consens în rezolvarea acestei probleme, soluția tehnică vine din discuții cu magistrații”, a spus ministrul propus al Jus­tiției, liberalul Cătălin Predoiu.