Caz unic în Europa: Contractul de neutralitate climatică al Primăriei Buzău, anulat de instanță

Contractul Climatic al Municipiului Buzău, parte a Misiunii M100, o iniţiativă a Uniunii Europene prin care administraţia locală se angajează să atingă neutralitatea climatică până în anul 2035, prin intermediul unor proiecte precum utilizarea apei uzate în agricultură sau folosirea energiei regenerabile, a fost anulat de instanţă.

Municipiul Buzău s-a înscris în cursa celor zece oraşe din România care îşi propun să atragă o finanţare în valoare de 1 miliard de euro, pentru a încerca să atingă neutralitatea climatică în următorii zece ani. Cu ocazia dezbaterii publice organizată în luna septembrie, iniţiativa a avut parte de opinii diferite din partea autorităţilor locale, cetăţenilor şi specialiştilor care fie au ridicat semne de întrebare cu privire la schimbările pe care le-ar putea aduce, fie au apreciat demersul. Ulterior, proiectul a fost atacat în instanţa de judecată care a anulat hotărârea Consiliului Local Municipal cu privire la aprobarea contactului de neutralitate climatică.

Activistul de mediu Haritina Crăiţă, cea care a contestat proiectul, spune că a apelat la instanţă pentru că hotărârea de consiliu local nu ar avea la bază o serie de evaluări şi de avize de mediu. „Instanţa a respins suspendarea hotărârii, dar a admis anularea hotărârii acelui contract la faza de fond. Am atacat acest proiect, fiind o strategie trebuia să se supună unei evaluări de mediu, în al doilea rând cuprinde proiecte şi angajarea noastră din punct de vedere financiar, a unor costuri, trebuie să ştim de ce le facem mai devreme decât ne cere directiva europeană, termenul limită este 2050, iar nouă ni se cere până la 2035. Am arătat instanţei la câteva dintre proiecte, mai ales la cel cu Iazul Morilor, canal de irigaţii, că au un risc pentru mediu, pentru că acele ape uzate de care se vorbeşte sunt filtrate doar prin stuf, ori ele conţin şi metale grele sau alte substanţe care pot ajunge în sol şi atunci am considerat că trebuie să mă adresez instanţei”, a declarat, pentru „Agerpres”, Haritina Crăiţă.

Primarul municipiului Buzău, Constantin Toma, spune că va face recurs la Curtea de Apel Ploieşti. „Aşteptăm motivarea, este absolut incredibil, ar fi un caz unic la nivelul UE, sunt prinse 112 oraşe acolo, o să atacăm la Curtea de Apel Ploieşti, să vedem motivarea întâi. Este absolut incredibil, este o viziune politică prin care participăm la reducerea poluării în Buzău prin mai multe proiecte, despre asta este vorba, este o chestie groaznică”, a precizat Toma pentru aceeași sursă.

Contractul este parte a Misiunii M100, o iniţiativă a Uniunii Europene de a sprijini cel puţin 100 de oraşe europene pentru a atinge neutralitatea climatică.

Paradă suveranistă la dezbaterea publică

Reamintim că dezbaterea publică organizată, în luna septembrie, ca etapă necesară votului în Consiliul Local, a fost transformată, la un moment dat, într-o paradă suveranistă.

„Sunt două componente în acest proiect: green şi smart. Această componentă smart ar fi pentru optimizarea consumului, adică să spunem mai pe româneşte pentru reducerea consumului, în termeni ecologici. Nu spuneţi nimic despre riscuri, mi se pare foarte suspect, ni se pare foarte suspect că vă grăbiţi cu implementarea. Nu mai credem în Moş Crăciun, nu mai credem în darnica UE care nu mai poate de grija poluării din Buzău. Dacă punem în context această digitalizare, ne gândim la buletinul biometric care a apărut, la camerele cu recunoaştere facială care au apărut, la apariţia centrelor de date şi explozia AI care necesită foarte mult consum de energie şi de apă. Ce ciudat, o coincidenţă, nu-i aşa? Dar nu credem în coincidenţe, vedem clar lagărul digital care se construieşte”, a spus o participantă care s-a recomandat Raluca Andreea.

Și deputatul Alianţei pentru Unirea Românilor Sorin Titus Muncaciu – care și-a amintit, ca prin farmec, că este trimis în Parlament prin votul unei părți a buzoienilor – și-a adus contribuția la circul conspiraționist de la  dezbaterea organizată la Palatul Comunal: „Cum aţi introdus dumneavoastră acest proiect, prin CE (Comisia Europeană, n.r.)? CE a venit la Guvernul României, două ministere au intrat în acest lucru şi le promiteţi oamenilor bani. Întotdeauna când cineva îţi dă ceva, imposibil să nu îţi ceară ceva. Vrem să vedem contractul (…) Cum consideraţi dumneavoastră că noi o să reducem cu 45 la sută emisiile de carbon, cu ce plătim? Spuneţi că nu se va modifica nimic, dar uitaţi-vă în codul alimentar de la Paris, de la mama ONG-urilor care au făcut acest program, Race to Zero, acolo scrie foarte clar despre carne. Veniţi la nivelul Consiliului, organism administrativ, dar nu poate să judece drepturile omului. Dacă îi încălcaţi doamnei dreptul de a intra într-un magazin pentru că aţi digitalizat nu ştiu ce, în momentul acela nu mai merită jumătate de miliard libertatea noastră”, a spus Muncaciu.