Capitala rămâne cel mai atractiv oraș pentru românii care își schimbă domiciliul. Dacă ne uităm la nivel de localitate, Capitala e urmată de Iași ca flux migrator, și de Vaslui, Galați și Cluj. Vin apoi Brașovul, Timișoara, Constanța și comuna Florești (Cluj). Dacă analizăm datele la nivel de județ, Capitala e urmată de Ilfov, Timiș și Cluj, Vasluiul și Galațiul fiind pe locurile 6 și respectiv 7.
Surprinzător este că înaintea Clujului, un oraș dezvoltat din punct de vedere economic, întâlnim orașe precum Vaslui și Galați, care au devenit adevărați „magneți” pentru populație. În cazul orașului Vaslui, una dintre explicații ar fi că mulți vasluieni au fost plecați la muncă în străinătate, iar perioada pandemică și post-pandemică le-a închis locurile de muncă din afara țării, aceștia fiind nevoiți să revină acasă, a declarat pentru HotNews Dumitru Sandu, profesor la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială de la Universitatea din București, cu studii și cursuri, în perioada actuală, pe teme referitoare la migrație transnațională, construcție identitară europeană și dezvoltare comunitar-regională.
Există un nou fenomen migrator, atrage atenția profesorul Sandu. Este vorba despre migrația circulară. Oameni care lucrează în afară, se întorc în țară, iar după o perioadă de timp pleacă iar. Foarte probabil ca și în cazul Vasluiului, localnicii care au lucrat în străinătate – munci calificate sau mai puțin calificate – să se întoarcă acasă. De asemenea, acum se poate lucra remote din orice colț de lume, cu condiția să dispui de infrastructura cibernetică. Probabil că o parte din cei întorși au profitat de acest lucru și vin să lucreze de acasă, acolo unde e posibil acest lucru, mai explică demograful român.
Profesorul Dumitru Sandu, care are o bază de date la nivelul fiecărei localități cu numărul și destinația migranților, a mai observat un lucru interesant: numărul românilor plecați în Italia la lucru care se întorc acasă este mai mare decât cei plecați în Spania, de pildă. Una din explicații poate consta în starea diferită a piețelor muncii în pandemie și post-pandemie.
Există localități, mai atrage atenția profesorul Sandu, în care populația rezidentă este jumătate din cea cu domiciliul acolo. În județul Vaslui, potrivit datelor furnizate Institutului Național de Statistică (INS), un sfert dintre locuitori sunt plecați la muncă în altă parte, în țară sau în străinătate. Iar atunci când plecările sunt numeroase, și întoarcerile sunt numeroase, crede Dumitru Sandu.
De asemenea, un raport al Băncii Mondiale arată că deși regiunea Moldovei este una dintre zonele cu cea mai ridicată densitate a populației, ea se află și printre cele mai sărace și mai puțin urbanizate. Viitoarea Autostradă a Moldovei ar putea permite unor orașe cheie din zonă – precum Iași, Bacău, Vaslui, Piatra Neamț, Suceava, Botoșani, Roman – să își sporească masa economică prin conexiuni mai bune cu interiorul țării. Printre aceste județe poate fi inclus și Buzăul, care ar putea crea interes românilor care tranzitează orașul odată cu terminarea Autostrăzii A7.
Anual, între 400.000 și 500.000 de români își schimbă domiciliul prin migrație internă, cifra variind consistent în ultimii 50 de ani. Potrivit INS, numărul total al stabilirilor cu domiciliul se referă la persoanele care au sosit în localitate și fac dovada că au asigurată locuința acolo. Schimbările de domiciliu în cadrul aceleiași localități nu sunt incluse. Aceste date includ migrația internațională.
De exemplu, anul trecut 1.378 de persoane și-au stabilit domiciliul de reședință în municipiul Buzău, arată datele Institutului Național de Statistică (INS). Cu toate acestea, la ultimul Recensământ populația municipiului a fost în scădere, mai arată statisticile. În perioada pandemiei mulți buzoieni și-au făcut bagajele și au avut drept destinație ale județe ale țării. Ce-i drept, în pandemie județul Buzăul a fost pe primul loc la șomaj pe țară, iar economia județului a fost la pământ. Atunci munca de acasă i-a determinat pe unii buzoieni chiar să părăsească județul. Prin urmare, 999 buzoieni au ales să plece și să se mute într-un sat din alt județ, în timp ce 1.014 de persoane și-au mutat domiciliul într-o localitate rurală din Buzău.
Buzăul nu se numără printre județele „magnet” ale României, care atrag tot mai mulți români, poate și din cauza economiei care nu este la fel de dezvoltată cum este, de exemplu, în județe precum Cluj, Timișoara, Ilfov sau Brașov.
