Actualitate

Câte păduri mai are România? Buzăul, printre județele care se luptă cu defrișările ilegale

Problema defrișării ilegale rămâne una stringentă în România. Pe lângă faptul că se defrișează masiv, legal sau ilegal, țara noastră exportă și o cantitate uriașă de lemn și, în mod paradoxal, importă circa 50 la sută din materia primă folosită de industria lemnului. Avem chiar și o lege adoptată la 1 ianuarie 2021, care spune că exportul de lemn în spațiul din afara UE și SEE a fost interzis pentru 10 ani, iar neres­pectarea interdicției de export a masei lemnoase se pedepsește cu închisoare de la un an la 3 ani sau cu amendă în cuantum de 100.000 lei.

Teritoriul țării noastre este acoperit în proporție de 29 la sută de păduri, însă procentul ideal al suprafeței împădurite este de 40 la sută. Exploatarea forestieră ilegală se ridică în România la 20 de ­mi­lioane de mc/an, iar exploatarea legală la 18 ­mi­lioane mc/an. Exploatarea intensivă se traduce în pierderi de 6 miliarde de euro anual pentru țara noastră. Consecințele defrișărilor se răsfrâng nu doar asupra pădurilor, ci și a solului, crescând riscul inundațiilor devastatoare și creând probleme în agricultură. 13 la sută din ­te­ritoriul țării este format din suprafețe inundabile, vulnerabilizate și de defrișările masive. România nu a reușit să împădurească decât 50.000 de hectare după 1990, un teritoriu mult prea mic raportat la situația actuală.

Efectele asupra biodiversității sunt, de asemenea, semnificative, iar capacitatea de absorbție a dioxidului de carbon se reduce de la an la an. Îngrijorător, dacă stăm să ne gândim că 6 la sută din dioxidul de carbon din Uniunea Europeană este absorbit de pădurile româ­nești, după cum arată statisticile.

Lemnul românesc, preferatul austriecilor

Cu toate acestea, tăie­rile de copaci continuă, după cum o demonstrează cazuri recente. Legea adoptată reglementează exportul în afara Uniunii Europene, nu și între statele me­mbre. Așadar, lemnul românesc își va continua liniștit drumul către Austria, Elveția, Suedia sau restul statelor membre UE.

Să ne amintim de cazul controversat al grupului austriac Holzindustrie Schweighofer, privitor la exportul ilegal de lemn. „Agenția de Investigații de Mediu (EIA) a găsit compania austriacă Holzindustrie Schweighofer vinovată pentru achizițio­narea de lemn tăiat ilegal în anul 2016. De asemenea, în anul 2017 a participat la defrișarea ilegală în teritoriul celui de-al doilea cel mai mare parc natural ca mărime din România, Munții Rodnei”, scrie wikipedia.ro.

În noiembrie 2019, Garda Forestieră din București și Inspectoratul General al Poliției Române au confiscat 68 de containere încăr­cate cu 3.500 de metri cubi de cherestea pentru neconcordanțe între avizele secundare și documentele de export, conform informațiilor jurnaliștilor de la Rise Project. Lemnul era vândut, prin intermediul unei firme-tampon, unor țări precum Japonia, Arabia Saudită și Kuwait. Austriecii nu au renunțat așa de ușor la lemn și au contestat procesul verbal de contravenție, Judecătoria dându-le câștig de cauză, în primă instanță. Tribunalul Alba, însă, nu a fost de aceeași părere, iar austriecii au pierdut procesul definitiv în luna august a acestui an. „În cazul de față, gradul de pericol social al faptei comise de petenta intimată este unul deosebit de ridicat. Instanța are în vedere tocmai cantitatea mare de material lemnos în discuție (3.577,01 mc ­che­restea molid rindeluită încărcată în 68 de containere), faptul că societatea în cauză, deși activează de mai multe zeci de ani în acest domeniu, a înțeles să încalce, în luna noiembrie 2019, cu bună știință, dispozițiile imperative mai sus arătate, multitudinea de acte (documente cu regim special) întocmite deliberat cu ­neres­pectarea rigorilor legii”, potrivit hotărârii Tribunalului Alba.

Însă acesta este doar unul dintre cazurile răsu­nătoare care au ajuns în presă și care nu reflectă adevărata amploare a fenomenului defrișării. România dispune de un program de împădurire și protejare a biodiversității, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PN­RR), în valoare de 1,5 ­mi­liarde de euro, dar activiștii de mediu susțin că suma este mult prea mică, dat fiind că nu știm exact cât lemn este exploatat ilegal în țară. Banii ar ajunge pentru peste 100.000 de hectare de pădure, adică 0,4 la sută din suprafața teritoriului. „Dacă zicem că tăierile ilegale contribuie la cele 6 miliarde de euro pagubă, atunci da, este corect. Dar să spunem că doar ele sunt 6 miliarde… nu știm. Cert e că tăierile ilegale sunt un pericol pentru pădurile României. În momentul de față, România nu știe nici cât lemn recoltează legal. Nu avem nici măcar un registru actual cu pădurile și proprietarii de păduri. Avem 1,5 milioane de hectare de păduri, din 7 milioane de hectare cât are în total România, la care nu știm proprietarii”, spune Radu Vlad, coordonatorul programului de păduri al WWF România (World Wide Fund) pentru libertatea.ro.

Și pădurile din Buzău sunt la mare căutare

Nici la Buzău situația nu se prezintă mai bine, iar în anul 2016 investigatorii EIA au filmat operațiuni de tăiere a lemnului în localitatea Varlaam. Lemnul era destinat acelorași austrieci de la Holzindustrie Schwei­ghofer, conform declarației unuia dintre lucrători. Proprietarul companiei, care locuia într-o cabană improvizată lângă rampă (locul amenajat special pentru încărcarea buștenilor în camioane), a confirmat că și-a vândut tot lemnul către Schweighofer. Acesta s-a referit la companie ca fiind „diavolul“, iar activitățile acesteia, „un dezastru“, după cum scria OPINIA la începutul acestui an. El s-a plâns investigatorilor de faptul că s-a simțit „forțat“ să facă afaceri cu Schweighofer și că această companie deține un mono­pol efectiv.

Investigatorii au observat nereguli semnificative în cadrul operațiunilor de tăiere și transport a lemnului din zonă, inclusiv bușteni nemarcați încărcați în camioane și arbori târâți prin albia unui râu. Șase luni mai târziu, aceștia au constatat că numai pe aproximativ 50 la sută din cioatele rămase în locul ­res­pectiv se puteau distinge marcaje, acestea fiind necesare pentru identificarea originii buștenilor tăiați. Deoarece marcajele sunt aplicate cu o vopsea care să rămână vizibilă timp de mai mulți ani, lipsa acestora este un indicator că lemnul contractat de Schwei­ghofer ar fi putut fi tăiat ilegal și amestecat cu lemn de proveniență legală. Mai multe surse au afirmat pentru investigatorii EIA că aceasta este o practică obișnuită în România.

Legăturile Holzindustrie Schweighofer cu jude­țul Buzău au mai fost prezentate în paginile cotidianului OPINIA, cu referire la unul dintre furnizorii concernului austriac, SRN SilviRom GmbH, implicat în retrocedarea ilegală a 5.000 de hectare de pădure de la Gura Teghii, care au făcut obiectul unui mega-dosar de corupție în care au fost implicați doi foști prefecți de Buzău, funcționari publici, oameni de afaceri locali, dar și foști angajați ai Romsilva și ITRSV Focșani, cei care ar fi trebuit să vegheze la integritatea fondului forestier al județului.

Mai importantă decât SRN SilviRom GmbH este Alredia SRL din Aiud, județul Alba. Deși mulți bușteni provin din pădurile Buzăului, din păcate, nimeni nu poate estima cât lemn a fost tăiat ilegal. Potrivit unor documente, Alredia a primit autorizație de exploatare în 2013 de la Ocolul Silvic Cislău și, de asemenea, apare în documentele Agenției Naționale de Protecție a Mediului cu act de punere în valoare emis de Ocolul Silvic Vintilă Vodă. Mașinile societății au fost văzute însă  și în zona Gura Teghii. Întâmplare sau nu, societatea în cauză anunța pe pagina oficială a grupului Schweighofer obținerea acordului de mediu de la Agenția de Protecția Mediului Buzău pentru proiectul „Defrișare în vederea schim­bării categoriei de folosință pentru construire rețea de drumuri forestiere Mușa“, propus a fi amplasat în extravilanul comunei Gura Teghii.

La începutul acestei luni, vicepreședintele Consiliului Județean Buzău, Adrian Petre, anunța că se vor efectua o serie de controale în județ, pentru a verifica dacă transportatorii respectă normele legale în ceea ce privește transportul materialelor lemnoase și al agregatelor. Verificarea s-a făcut cu ajutorul unui sistem electronic de cântărire, pus la dispoziție de Consiliul Județean Buzău. Pe DN 10, drumul de legătură dintre Buzău și Brașov, mai multe camioane cu lemn au fost sancționate pentru nerespectarea legii, deoa­rece depășeau limita de greutate maximă admisă. Zona dintre Siriu și Nehoiu este cunoscută ca fiind tranzitată destul de des de camioane supra­încărcate sau fără autorizație de transport.

Articole similare