Actualitate

Cât de curat este aerul pe care îl respiră buzoienii

Media anuală de particule fine din zonele urbane a scăzut în orașele din Uniunea Europeană în ultimii ani, dar continuă să fie peste nivelul recomandat de Organizația Mondială a Sănătății, arată datele Eurostat din această vară. Conform aceleiași surse, România se regăsește printre țările în care poluarea aerului din zonele urbane este foarte mare.

La nivelul țărilor Uniunii Europene, cea mai mare medie anuală a concentrației de particule fine (PM2,5) se regăsește în zonele urbane din Bulga­ria (19,6 micrograme pe metru cub), Polonia (19,3 µg/m3) și România (16,4 µg/m3). La polul opus, concentrația este cea mai scăzută în zonele urbane din Estonia (4,8 µg/m3), Finlanda (5,1 µg/m3) și Suedia (5,8 µg/m3), scrie digi24. PM2,5 sunt particule fine foarte periculoase, cu un diametru mai mic de 2,5 microni. Spre deosebire de PM10 (adică particule cu o dimensiune de 10 microni), particulele PM2,5 pot afecta mai grav sănătatea deoarece pătrund adânc în plămâni.

Potrivit unui studiu publicat în luna martie de platforma globală privind calitatea aerului IQAir, România a ocupat locul 15 în topul celor mai poluate țări din Europa, în 2020, iar București a ocupat poziția 51 la nivel mondial. La ni­vel național, conform unui studiu Airly, Covasna, Ilfov și Iași sunt printre județele care poluează cel mai mult, în timp ce la polul opus se află județele Harghita și Galați, care se pot lăuda cu cea mai mică concentrație anuală de particule PM10 din țară, scrie hotnews.ro.

Dacă ar fi să realizăm un clasament care să cuprindă cele mai poluate județe din țară, cu siguranță primele cinci în care calitatea aerului lasă de dorit sunt  Covasna, Ilfov, Iași, Dolj și municipiul București. În același timp, județele cu cea mai bună calitate a aerului sunt: Harghita, Galați, Vâlcea, Brăila și Satu Mare.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) descrie calitatea aerului din România ca fiind moderat nesi­gură. ,,Mai mult, aceasta este schimbabilă și se agravează semnificativ iarna, fiind cauzată, în principal, de încălzirea cu ajutorul centralelor termice și de emisiile vehiculelor’’, mai scrie hotnews.ro.

În ceea ce privește orașul Buzău, acesta este amplasat pe la mijlocul clasamentului. În ultima perioadă, Buzăul a devenit destul de aglomerat, din punctul de vedere al traficului, motiv pentru care tot mai mulți buzoieni sunt de părere că aerul pe care îl respiră este din ce în ce mai poluat. Calitatea aerului ambiental în județul Buzău este monitorizată în rețeaua automată de monitorizare a calității aerului gestionată de Laboratorul Agenției pentru Protecția Mediului Buzău, prin efectuarea continuă a măsu­rătorilor pentru poluanții specifici reglementați în legislația națională privind calitatea aerului ambiental.

Măsurătorile sunt rea­lizate în două stații automate de monitorizare a calității aerului din municipiile Buzău și Râmnicu Sarat. Stația Buzău 1 (BZ1) este o stație de tip urban, amplasată în municipiul Buzău, Str. Sfântul Sava de la Buzău, nr. 3, iar Stația Buzău 2 (BZ2) este o stație de tip trafic amplasată în municipiul Râmnicu Sărat, strada Focșani, nr. 23. Cea din urmă evaluează influența traficului de pe DN2-E85 asupra calității aerului.

În urma raportului de mediu pentru anul 2020 al Agenției pentru Protecția Mediului Buzău, s-a constatat faptul că starea mediului în județul Buzău este una bună. Cu toate acestea, la stația din centrul orașului au fost înregistrate patru situații în care valoarea medie zilnică a calității aerului a fost depășită. Aceste depășiri sunt cauzate, în principal, de traficul intens și de încălzirea rezidențială, stația fiind una de fond urban, situată în centrul orașului.

Râmnicu Sărat, mai poluat decât Buzăul

La cea de-a doua stație care monitorizează calitatea aerului au fost înregistrate de patru ori mai multe astfel de situații, ceea ce înseamnă că în municipiul Râmnicu Sărat aerul este mult mai poluat decât în centrul orașului Buzău. „În cursul anului 2020 s-a constatat că s-au înregistrat 16 depășiri ale valorii medii zilnice pentru indicatorul PM10 gravimetric și 15 depășiri ale valorii medii zilnice pentru indicatorul PM10 automat, depășiri cauzate în principal de traficul intens, stația de monitorizare fiind de tip trafic, aflându-se în proximitatea unei șosele europene, intens circulate (pe E85, la ieșirea spre Focșani). Alte cauze sunt arderile rezidențiale, în zonă aflându-se foarte multe case, precum și resuspensia prafului de către vânt”, se precizează în raportul APM.

Organizația Mondială a Sănătății estimează că aproximativ 500.000 de oameni mor prematur, anual, din cauza poluării aerului cu particule fine în suspensie. Chiar dacă legătura directă între sănătate și poluare este greu de stabilit cu exactitate, afecțiunile medicale având și alte cauze, în afara noxelor din aer, medicii văd în fiecare zi efectele devastatoare ale aerului poluat. În anul 2020, în județul Buzău au fost înre­gistrate 110 cazuri de astm bronșic, din cauza poluării din mediul urban.

Suprafața ocupată de spațiile verzi

Nicio administrație pu­blică locală din județul Buzău nu îndeplinește încă cerința de a asigura o suprafață de spațiu verde de 26 mp /lo­cuitor, conform analizei APM Buzău. În raport cu evoluția supra­fețelor verzi din municipiul Buzău, care se apropie cel mai mult de această cerință, tendința a fost de ușoară creștere a suprafeței de spații verzi pe cap de locuitor în perioada 2019-2020, după o men­ținere a acestei suprafețe în perioada anterioară. În momentul în care Pădurea Crâng va intra în posesia municipalității buzoiene, această țintă va fi atinsă. În ceea ce privește orașele Nehoiu, Râmnicu Sărat, Pogoanele și Pătârlagele se observă o tendință de menținere a spațiului verde pe cap de locuitor, la nivelul ultimilor trei ani.

România, curată, dar săracă

La cel mai important summit climatic, cel de la Glasgow, președintele României, Klaus Iohannis s-a lăudat cu o țară foarte curată. Numai că această laudă ascunde realitatea cruntă a sărăciei în care România se scufundă. ,,Din 1989 până în 2019, emisiile de gaze cu efect de seră ale României au scăzut cu 64 la sută. Avem una dintre cele mai scăzute rate de emisii pe cap de locuitor din Uniunea Europeană”, a spus președintele.

Ce nu a spus însă acesta? Că industria a căzut la pământ, devenind acum doar un morman de fiare vechi pe care autoritățile l-au lăsat de izbeliște. Acesta este adevăratul motiv pentru care România se află printre țările cu cele mai scăzute rate de emisii din Europa. Românii nu mai au cu ce să producă aceste emisii, pentru că industria este, la propriu, la pământ. ,,Industria grea a căzut aproape complet. Nu prea mai avem poluatori. În afară de zona petrochimică și zona de îngrășăminte nu cred că mai iese fum pe coș pe undeva”, spune Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie.

Un comentariu

  1. Buzaul este foarte poluat ….. dupa ce se lasa seara e un aer irespirabil in zona 23 August, o fi de la ROMCARBON, o fi de la cei care ard cabluri in cautare de cupru habar nu am ….. dar oricine poate verifica ce spun, daca are si un aparat de masurare noxe cu atat mai bine ….. orasul magnet devine din ce in ce mai magnet ……

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole similare