Cultură

Cărţi rare din patrimoniu naţional, la Buzău (IV) / Prima „Constituţie” a Moldovei şi Țării Româneşti – Regulamentul Organic din anul 1847

Cu prilejul Zilelor Europene ale Patrimoniului, OPINIA, în parteneriat cu Muzeul Judeţean, Biblioteca Judeţeană „V. Voiculescu”, Arhivele Naţionale – Servi­ciul Judeţean Buzău şi Direcţia pentru Cultură Buzău vă oferă prilejul de a descoperi cele mai importante cărţi vechi, de patrimoniu, aflate în colecţiile instituţiilor buzoiene. Rubrica săptămânală „Cărţi rare din patrimoniu naţional, la Buzău” se va derula pe tot parcursul lunii septembrie, având scopul de a promova cartea ca obiect ce transmite informaţie, dar şi ca obiect inclus în patrimoniul cultural naţional.

*

Despre importanţa Re­gu­lamentelor Organice s-a scris mult. Document cu caracter de Constituţie, a fost prima lege organică atât pentru Moldova cât şi pentru }ara Româ­nească, şi a fost promulgat în 1831 – 1832 de către autorităţile imperiale ruseşti şi a rămas în vigoare până în anul 1858. Diferenţele dintre variantele pentru fiecare dintre cele două ţări româneşti constau în noţiunile legate de buget şi specificaţiile privind armata.

Dintre principalele pre­vederi ale Regulamentelor Organice menţionăm: organizarea ţărilor române pe baza principiului separării puterilor în stat, principiu introdus în premieră pentru spaţiul românesc, constituirea bugetului celor două ţări române, reorganizarea sistemului fiscal, refacerea armatei, reformarea justiţiei, dar şi păstrarea pri­vilegiilor boiereşti. În ceea ce priveşte principiul separării puterilor în stat se specifica: puterea executivă este exercitată de către Domnitor şi instituţia denumită Sfatul Domnesc, puterea legislativă este exercitată de către Adunarea Obştească, puterea judecătorească este deţinută de către Înaltul Divan Domnesc şi  de instanţele de judecată.

În patrimoniul Muzeului Judeţean Buzău se află un exemplar al ediţiei din anul 1847. Lucrarea este organizată pe „Secţii şi Articole”, scrise cu caractere chirilice, având şi note de subsol. Ea reprezintă varianta „adăugită” a ediţiilor anterioare. Lucrarea are 691 de pagini şi alături de text mai cuprinde tabele cu situaţii economico-financiare precum şi tabele cu organizarea de comisii cu diferite atribute.

Capitolul „întâiu” se nu­meşte „pentru alegerea Domnului”, cuprinde trei Secţii împărţite în 44 de articole. În toată această primă parte se face referire atât la modul de „alegere”  a domnitorului cât şi la „Întocmirea Obşteştii Adunări Ecstraordinare”. Spre exemplu, la articolul 3/Secţiunea I se prevedea că „Nimeni nu poate fi priimit în Obşteasca Adunare Ecstraordinară de nu va fi în vîrstă de 30 de ani deplin”; Art. 4 prevedea că „Boerii dintâiul rang, pentru ca sa fie mădulări Obşteştii Adunări Ecstraordinare, trebue să fie născuţi rumâni şi asezaţi în Valahia ; iar cei de al doilea rang, pe lângă acestea, să fie stăpâni de o moşie de cinci sute stânjini cu lăcuitori. Asemenea şi deputaţii judeţilor trebue să fie boeri şi stăpâni de o moşie după cum s’a zis mai sus, în judeţul acela unde se vor alege”. Art. 14. „Deputaţii corporaţiilor de prin oraş se vor lua după  analoghia de mai jos: 9 oraşul Bucureşti. 3 Craiova. 1 Focşanii. 1 Buzăul. 2 Ploeştii. 1 Târgoviştea. 2 Ruşii de Vede. 1 Pitestii. 1 Câmpu-Lung. 1 Slatina. 2 Râmnicul din judeţul Vâlci. 1 Târgul 1 Caracalul. 1 Cerneţii”.

Capitolul II se numeşte „Pentru Obicinuita Obştească Adunare” şi face o nouă referire la Buzău în cadrul Art 45, primul din acest capitol: Art. 45. „Obicinuita Obştească Adunare, subt prezidenţiea mitropolitului, se va alcătui : a) de trei episcopi eparhioti: al Râmnicului, Buzăului şi Argeşului. b) de doăzeci boeri de întâia treaptă, care trebue să fie pământeni, după ve­chiul obiceiu şi să aibă vârsta cel putin de treizeci ani. c) de nouăsprezece deputaţi duprin judeţe, cate unul de judeţ şi unul pentru oraşul Craiova. Aceştiea se vor alege dintre stăpânii de moşii tot dintr-acel judet şi vor fi boeri feciori de boeri ‘), având vârstă de treizeci de ani deplin”.

 Capitolul al III-lea este dedicat „Finanţelor”. Aici, alături de sumele atribuite diferitelor instituţii,  o „Secţie” este dedicată „cheltuielilor statului”. Este prevăzută suma alocată anual pentru Poartă, iar Art. 65, alin 2 are următorul conţinut: „Lista civilă a Domnului, adică banii ce i să dau pe an pentru toate cheltuielile postului de Domn, a familii sale si a toatei curţii sale, ne mai putând Domnul de acum înnainte sa ia pe seamă-i vre o ramură de venituri, nici să ceară dela nimenea vre o dare în bani sau în natură subt ori ce fel de numire va fi 1 200 000 lei”.

 

Lucrarea pe care Muzeul Judeţean Buzău o propune spre prezentare buzoienilor este una de o mare valoare. Alături de importanţa istorică a Regulamentelor Organice este vorba şi despre valoarea de patrimoniu a acestora. Lucrarea se află în bună stare de conservare şi face parte din fondul special al instituţiei.

Articole similare

Adblock Detected

Please consider supporting us by disabling your ad blocker