Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a lansat luni, 14 noiembrie, în dezbatere publică, un proiect de Hotărâre de Guvern pentru modificarea Programului naţional de reabilitare și înființare a infrastructurii principale de irigaţii și infrastructurii de desecare și drenaj, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 793/2016.
Conform documentului citat, se va reabilita Canalul Magistral Siret-Bărăgan și infrastructura principală de irigații din cadrul a 155 de amenajări de irigaţii viabile, care deservesc o suprafaţă de 2,6 milioane de hectare, în care se includ următoarele obiective: 190 staţii de pompare de bază, 257 de staţii de repompare, 49.117 m de conducte de refulare, 2.772.858 m de conducte îngropate, un colector, 4.086.015 m de canale de aducţiune, 3.581.683 m de canale de distribuţie şi 8.334 de construcţii hidrotehnice.
Investițiile se vor derula în trei etape. În etapa I se va reabilita infrastructura principală de irigaţii din domeniul public al statului formată din 71 de staţii de pompare de bază, 140 staţii de repompare, 125 m de conducte de refulare, 2.515.305 m de conducte îngropate, un colector, 1.858.742 m de canale de aducţiune, 1.949.448 m de canale de distribuţie şi 3.350 de construcţii hidrotehnice din 41 de amenajări de irigaţii pe care s-au constituit organizaţii şi federaţii ale organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare, care au accesat măsura 125a din cadrul PNDR 2007-2013. În etapa a II-a se va reabilita infrastructura principală de irigaţii din domeniul public al statului formată din 87 de staţii de pompare de bază, 106 de staţii de repompare, 28.484 m de conducte refulare, 120.431 m de conducte îngropate, 1.789.365 m de canale de aducţiune, 1.546.818 m de canale de distribuţie şi 3.824 de construcţii hidrotehnice din 78 de amenajări de irigaţii viabile pe care s-au constituit organizaţii şi federaţii ale organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare care vor putea accesa submăsura 4.3 din cadrul PNDR 2014-2020.
În etapa a III-a se va reabilita infrastructura principală de irigaţii din domeniul public al statului formată din 32 staţii de pompare de bază, 11 staţii de repompare, 20.508 m de conducte refulare, 137.122 m de conducte îngropate, 437.908 m de canale de aducţiune, 85.417 m de canale de distribuţie şi 1.160 construcţii hidrotehnice din 36 amenajări de irigaţii viabile pe care nu sunt constituite actualmente organizații ale utilizatorilor de apă pentru irigații (OUAI). În cazul în care se vor constitui, acestea vor trece în etapa a II-a de reabilitare..
Canalul Siret-Bărăgan este un proiect început în anul 1986 pe râul Siret, între Barajul Călimăneşti şi Lacul Dridu, care urma să aducă apele din râul Siret către câmpurile Bărăganului. Până la începutul anilor 1990 s-au realizat şi primii kilometri de infrastructură din cele două tronsoane, în zona Călimăneşti, Mărăşeşti, pe teritoriul judeţului Vrancea, canalul având o lungime de 50 de kilometri, din care s-au început lucrări pe 11 kilometri, 5,7 kilometri fiind deja funcţionali. Al doilea tronson are 140 de kilometri şi traversează judeţele Buzău şi Ialomiţa, până la Dridu. Acesta este şi cel mai costisitor.
Canalul trebuia să aibă o lungime de 198 de kilometri, o lăţime la bază de 20 de metri şi o adâncime de 7 metri. Construirea canalului urma să aducă beneficii economice pe trei planuri: asigurarea apei pentru irigaţii în Bărăgan, reducerea riscului producerii de inundaţii în lunca Siretului şi utilizarea sa ca rută pentru transportul naval de mărfuri. Ar trebui să traverseze județele Vrancea, Buzău, Brăila, Ialomița și Ilfov și ar putea iriga mai bine de 500.000 de hectare de teren arabil.
Canalul Siret-Bărăgan va fi realizat în următorii patru ani până la kilometrul 23, după cum susține ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, în prezent investiția fiind în stadiu de realizare a documentației pe primul tronson, care nu ajunge pe teritoriul județului Buzău.
Canalul Dunăre-Jiu-Olt-Argeș, cel mai important proiect din ultimii 30 de ani
Canalul Siret-Bărăgan nu este singurul pe care România îl are în proiect, ci și canalul Dunăre-Jiu-Olt-Argeș, care se ridică la o investiție de 3,5 miliarde de euro. Proiectul de lege a trecut deja de Senat. Viitorul canal ar urma să preia apă din mai multe râuri și din Dunăre pentru a iriga sute de mii de hectare agricole.
Până atunci, în lipsa unor proiecte hidrologice mari, 70 la sută din teritoriul României rămâne afectat în diverse grade de perioadele de secetă prelungită. Deocamdată, traseul lui este sub formă de concept, însă, cel mai probabil, spun inițiatorii, ar porni din Mehedinți, din Drobeta Turnu-Severin, și ar străbate încă patru județe: Dolj, Olt, Vâlcea și Argeș. Ar fi cel mai important proiect de acest gen din ultimii 30 de ani.
Canalul ar urma să fie dat în folosință în următorii ani, având în vedere situația în care se află România din cauza secetei din acest an. Mai mult, banii ar urma să fie alocați până în anul 2027.
