But can they do it on a cold rainy night in Stoke? Sau, mai concret, băgăm și noi ceva materiale?

O expresie pur britanică, e­nunțată mai în glumă mai în serios, al cărei adevăr este, însă, mult mai adânc decât și-l imaginează unii dintre fanii sportului cu balonul rotund.

Totul pleca de la un „banter” între comentatorii Andy Gray și Richard Keys, înainte de un Manchester City vs. Everton. Era 2010, lumea fotbalului era dominată de duelul peren pentru balonul de aur dintre Messi și Ronaldo, iar despre primul Gray opina că ar avea dificultăți în a se adapta fotbalului britanic. În accepțiunea fostului internațional scoțian, „La Pulga”, odată scos din campionatul iberic, acolo unde condițiile meteo sunt aproape ca de laborator, majoritatea terenurilor de joc fiind ideale, ar fi devenit doar un alt slujitor la curtea Regelui Fotbal.

Leapșa dintre cei doi comentatori s-a dat de-a dura, a căpătat efect de bulgăre de zăpadă, fiind comentată și răscomentată de mai toți analiștii sportivi britanici. A devenit pildă și memă totodată, fiind adoptată chiar și de platforma FIFA, acolo unde vocea lui Andy Gray s-a auzit mulți ani, în comentariu virtual.

Expresia trece dincolo de Stoke City și omniprezenta minge a doua jucată de ani buni pe Britannia Stadium. E valabilă pentru orice echipă care „bagă materiale” încercând să compenseze, cu tot arsenalul de care dispune, carența valorică în relație cu adversarul.

Cam asta i-a lipsit Gloriei, în ultimii ani. Sezon după sezon, echipa din Crâng a arătat bine pe hârtie, la fiecare start al ligii secunde. De fiecare dată, însă, prestațiile, dar mai ales rezultatele fotbaliștilor legitimați la gruparea buzoiană, au lăsat de dorit. Publicul, așa restrâns și capricios cum e, are dreptate. E la mintea cocoșului că microbistul de eșalon secund e mai dispus să aplaude o alunecare la sacrificiu, în detrimentul unei fente reușite de un jucător al cărui salariu care bate cu ambele mâini la porțile nesimțirii.

Buzăul a pierdut, deja, doi ani consecutiv, promovarea pe prima scenă. Primul din cauze birocratice, celălalt, după un meci dramatic cu Chiaj­na. Un meci în care oaspeții au urmat ad-litteram rețeta descrisă de Andy Gray, reușind să plece din Crâng cu un rezultat pe care nu-l anticipa mai nimeni. Mulți au arătat atunci cu degetul către brigada de arbitri, alții către jocul lipsit de fair-play al Concordiei, către trageri de timp sau către modulul ultra-defensiv adoptat de ex-atacantul Zicu. Numai că, după niciun an de zile, rezultatul e cel care rămâne în memoria fanilor, nu maniera în care s-a jucat.

Înainte de așa-zisul retur, Gloria are 26 de puncte, doar unul peste Csilkszereda și două peste Dinamo, anunțându-se, deci, o bătălie teribilă pentru cele șase locuri de play-off. Concret, elevii lui Mihalcea trebuie să pună osul la bătaie, să uite de vacanțele exotice de peste iarnă și să obțină cel puțin șapte puncte, din cele nouă puse în joc.

Altfel, foarte probabil, Stadionul din Crâng va deveni doar un loc cu verdeață. Unde nu va exista nici durere, nici întristare, nici off-side.