Camera Deputaților a respins proiectul înființării Băncii de gene de la Buzău

Plenul Camerei Deputaților a respins, miercuri, 20 de proiecte de lege, într-o ședință dedicată proiectelor cu raport în acest sens. Prin­tre acestea se numără și cel privind înființarea, organizarea și funcționarea Băncii de Resurse Genetice pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice și Medicinale Buzău, respins deoarece această instituție a fost deja înființată de Guvern.

Proiectul de lege în cauză – respins cu 272 voturi ,,pentru”, 28 ,,contra” și două abțineri – a fost prezentat Biroului Permanent al Ca­merei Deputaților și apoi înaintat la Senat pe 4 iunie 2018. Camera superioară a Parlamentului a respins proiectul de lege pe 31 octombrie 2018, iar Biroul Permanent al Camerei Deputaților a respins, șase zile mai târziu, propunerea de dezbatere a acestuia în procedură de urgență. Pe 25 septembrie 2019, proiectul a primit raport de respingere din parte Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, iar pe 24 iunie 2020, Guvernul Orban dă un punct de vedere negativ.

Inițiatorii proiectului de lege privind înființarea Băn­cii de gene de la Buzău au fost toți cei șapte parlamentari social-democrați de Buzău din legislatura trecută – deputații Marcel Ciolacu, Dănuț Păle, Ionela Dobrică, Sorin Lazăr și Sebastian Radu, precum și senatorii Lucian Romașcanu și Liliana Sbîrnea – cărora li s-au adăugat deputații PSD Daniel Suciu și Dorel Căprar. Proiectul a fost susținut de alți 70 de senatori și deputați PSD, ALDE, PMP și ­neafi­liați.

Ce spun social-democrații buzoieni

,,Plenul Camerei Deputaților a respins miercuri pro­punerea legislativă privind înființarea, organizarea și func­ționarea Băncii de Resurse Genetice pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice și Medicinale Buzău, deoarece adoptarea Hotărârii Guvernului nr. 690/2019 de către Guvernul PSD, ca soluție mult mai rapidă pentru concretizarea Băncii, a determinat pierderea obiectului proiectului inițiat de parlamentarii social democrați buzoieni în mandatul trecut.

Însă, respingerea propu­nerii legislative este doar o formalitate tehnică, iar Banca de Resurse Genetice Buzău, de importanță strategică pentru România, ar trebui să fie funcțională. Dar, de peste un an, ministrul Adrian Oros continuă să o blocheze. Agricultura a fost lăsată de guvernarea liberală pe mâna unei persoane care nu are habar ce se întâmplă în domeniu și care sunt nevoile acestuia. De exemplu, în condițiile în care cea mai mare pondere a semințelor pentru legumele crescute în spații protejate, dar și pentru cele crescute în câmp, o repre­zintă cele de import, Banca de la Buzău poate să producă semințe de calitate, adaptate condițiilor de mediu autohtone, având avantajul cunoștințelor cercetătorului Costel Vînătoru.

Cu ocazia dezbaterii în plen a propunerii legislative, parlamentarilor puterii li s-a prezentat, din nou, cât de necesară este Banca de Resurse Genetice de la Buzău și li s-a solicitat să îl convingă pe ministrul Oros că agricultura, unul din cele mai importante motoare economice ale țării noastre, are nevoie de ea.

Parlamentarilor PNL de Buzău li s-a cerut să își ­amintească ce spuneau în campania electorală despre Banca de gene și să dove­dească consecvență. Chiar la începutul acestui an anunțau, în urma discuțiilor cu mi­nistrul Agriculturii, că imediat ce se adoptă Legea bugetului de stat pe anul 2021 fondurile nu vor mai fi o ­pro­blemă și se vor aloca.

Pentru a avea o imagine completă despre ce înseamnă promisiunile PNL, este suficient să analizăm declarația deputatului Gabriel Andronache, liderul deputaților PNL: <Nu sunt din circumscripția electorală Buzău, însă pentru că ați tot insistat să vă adresați parlamenta­rilor liberali, întreb retoric ce legătură are constatarea pe care ați făcut-o referitoare la lipsa sau faptul că acest proiect normativ nu mai are obiect de reglementare cu insistența referitoare la ceea ce colegii mei au promis în campania electorală? Suntem la începutul mandatului deocamdată, mai sunt suficienți ani până la încheierea mandatului când se trage linia asupra promisiunilor din campania electorală>.

Știm deja că această li­nie, de câte ori se trage în urma unei guvernări liberale, rezultatul este cu minus pentru cetățeni, pentru econo­mie, pentru România în ge­neral”, se arată în comunicatul de presă al organizației județene a Partidului Social Democrat.

O scurtă istorie

Banca de gene de la Buzău a fost înființată pe 12 septembrie 2019, prin hotă­râre a Guvernului condus de Viorica Dăncilă. Imediat după instalarea guvernului condus de Ludovic Orban, proiectul s-a împotmolit. Aceasta pentru că prima decizie a ministrului Agriculturii, Nechita-Adrian Oros, în legătură cu acest subiect, a fost să îl demită pe cerce­tătorul Costel Vînătoru din funcția de director al acestei instituții care abia căpătase identitate oficială. După protestele buzoienilor care au ajuns să iasă în stradă, la câteva zile au apărut câteva precizări ale Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale despre demiterea lui Vînătoru. Dintr-un comunicat transmis presei reieșea că nu se dorea funcționarea, ci închiderea instituției nou-înființate: „Banca de Gene Buzău, la acest moment, este un proiect nefuncțional, fără să existe dotare tehnică, o strategie viabilă”. De asemenea, cerce­tătorului Costel Vînătoru i-au fost aduse acuze menite a-l discredita, respectiv că la MADR „nu s-a pri­mit strategia de dezvoltare a Băncii de Gene Buzău”, justificându-se, astfel, numirea noului director, Adrian Chesnoiu, în locul lui Vînătoru, fix pentru a elabora această strategie. Repa­rația acestei decizii a venit pe finalul ­anului 2019, când cerce­tătorul Costel Vînătoru a fost reinstalat în funcția de director al Băncii de Resurse Gene­tice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice și Medi­cinale Buzău, prin decizia aceluiași ministru Nechita-Adrian Oros. Dar lucrurile nu au mers mai departe pentru că nu se fac angajări din motive de lipsă de fonduri; în acest mod, instituția există doar scriptic, nu și faptic.

Poziția Ministerului Agriculturii rămâne, în principiu, defavorabilă înființării instituției, pe motiv că „la momentul fundamentării înființării Băncii de Gene Buzău exista o Bancă de Gene la Suceava pe deplin ­funcțio­nală”, care are „toate dotările tehnice necesare pentru a asigura păstrarea în condiții care să respecte normele europene în domeniu a unui număr de peste 20.000 de varietăți vegetale”. Cercetă­torul Costel Vînătoru demontează această motivație: „Avem la Suceava un depozit de semințe. E cu totul altceva față de o adevărată bancă de gene pentru floricultură, legumicultură, așa cum am trecut-o noi aici, o bancă care  să fie pe plan internațional și să se ocupe de acest domeniu. La Suceava putea să rămână în conti­nuare un depozit național, unde băncile de gene să tri­mită creațiile care erau cunoscute bine și ampren­tate. Este un proiect pentru țară, pentru economia țării, pentru români, de a conserva aceste resurse naționale. Sunt zone unde importăm peste 90% dintre specii. Ar trebui să fim echilibrați și să nu cedăm așa, că noi nu avem nimic românesc care să fie bun și că trebuie să importăm orice sămânță, orice soi, orice plantă, pentru că ale noastre nu sunt bune”.

O altă motivație, mai de actualitate, a oficialilor de la Ministerul Agriculturii,  este pandemia generată de viru­sul Covid 19. „După cum știți, a fost emisă o Hotărâre de Guvern, prin care s-a alocat baza instituției. O adresă trimisă de actualul ministru al Agriculturii ne-a blocat acest proiect, motivat de faptul că, sigur, Covidul îngreunează decizia, și că urmează să se mai facă ­ana­lize și evaluări și verificări dacă va fi nevoie să înființăm această bancă. M-am întristat când am văzut acest răspuns. Cred că dacă am fi avut nu o bancă de gene, ci nu știu câte în România, nu ar fi trebuit să avem o astfel de abordare. În zona aceasta, cu cât avem mai multe, cu atât putem vorbi de siguranța alimentară a poporului nostru. Speranța moare ultima. Măcar va rămâne în conștiința buzoienilor, a celor care m-au cunoscut, că am avut această intenție, această dorință de a face acest proiect. Eu sper să se întâmple mai multe decât intenția”, a declarat cercetătorul Costel Vînătoru pentru OPINIA.