Calendarul Zilei – 20 martie

Creștinii ortodocși îi pomenesc pe Sfinții mucenici uciși în Mănăstirea Sfântul Sava cel Sfințit, iar cei romano-catolici îi celebrează pe Sfinții Ioan Nepomuk, Paul, Ciril și Eugen.

• Echinocţiul de primăvară – 05 h şi 06 min. Momentul marchează sosirea primăverii astronomice în emisfera nordică, în timp ce în emisfera sudică începe toamna astronomică. Trecerea la ora de vară va fi la câteva zile după echinocțiul de primăvară, pe 26 martie. Este data la care se spune că „ziua este egală cu noaptea”, adică orele de lumină sunt egale cu cele de întuneric. Echinocţiul reprezintă momentul în care Soarele, în mişcarea sa anuală, trece prin punctul de intersecţie a eclipticii cu Ecuatorul ceresc, ziua fiind egală cu noaptea în orice loc de pe Pământ. Cele două puncte de pe ecliptică, în care se află Soarele în momentul echinocţiului, se numesc puncte echinocţiale, fiind denumite punctul vernal şi, respectiv, punctul autumnal. Astfel, există două fenomene: echinocţiul de primăvară şi echinocţiul de toamnă. Denumirea populară a fenomenului astronomic este „Târ Înainte”, respectiv „Târ Înapoi” (potrivit volumului „Zile şi mituri. Calendarul ţăranului român”, de Ion Ghinoiu, 2000). Cuvântul „echinocţiu” derivă din cuvântul francez „équinoxe”, care, la rândul lui, provine din latinescul „aequinoctium”, format din „aequus” – „egal” şi „nox”, „noctis” – „noapte”. Durata zilei (luminată de soare) va continua să crească, iar cea a nopţii să scadă, până la data de 21 iunie, când se va încheia primăvara astronomică, odată cu solstiţiul de vară. În perioada echinocţiului de primăvară, totul se trezeşte la viaţă, tinde să iasă la suprafaţă, să se bucure de energiile profunde ale primăverii. Astrologii susţin că momentul când ziua devine egală cu noaptea (la echinocţiul de primăvară) simbolizează o stare de armonie, o stare de transformare profundă atât a naturii exterioare, cât şi o transformare benefică a naturii noastre umane.
• 1476 – Scrisoarea papei Sixt al IV-lea către Ştefan cel Mare, domn al Moldovei (1457-1504), în care îi lăuda vitejia ce „a adus atâta strălucire numelui tău, că eşti în gura tuturor şi eşti lăudat cu deosebire de toţi în unire de simţiri”.
• 1820 – S-a născut Alexandru Ioan Cuza, domnul Unirii, primul domnitor al Principatelor Române (1859-1866). (m. 15 mai 1873)
• 1831 – S-a născut pictorul Theodor Aman, membru post-mortem al Academiei Române (10 sept. 1991). (m. 19 aug. 1891). A fost pictor, grafician, sculptor, pedagog și academician român, întemeietor al primelor școli românești de arte frumoase de la Iași și București. Tot el a fost și inițiatorul primelor saloane de artă care au purtat denumirea de Expoziția Artiștilor în Viață, cu începere din anul 1865. Theodor Aman reprezintă, pentru istoria plasticii românești, primul artist modern în adevăratul sens al cuvântului, influențând și grăbind, în același timp, prin activitatea sa în Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești, deschiderea spre modernitate și dezvoltarea instituțională artistică până la izbucnirea Războiului Ruso-Turc din 1877.
• 1847 – S-a născut compozitorul, dirijorul şi pedagogul Gavriil Musicescu, iniţiatorul unei adevărate şcoli de interpretare a muzicii corale româneşti. (m. 8 dec. 1903)
• 1862 – Fuzionarea celor două şcoli militare de ofiţeri (de la Iaşi şi Bucureşti), cu sediul la Bucureşti, eveniment de seamă în organizarea învăţământului tehnic ostăşesc.
• 1877 – S-a născut Tiberiu Brediceanu, compozitor şi folclorist, membru corespondent al Academiei Române (26 mai 1937). (m. 19 dec. 1968)
• 1877 – S-a născut generalul Radu R. Rosetti, istoric, prozator şi memorialist, membru titular al Academiei Române. (n. 20 mart./1 apr.) (m. 2 iun. 1949)
• 1881 – S-a născut Octavian Goga, poet, publicist şi om politic, prim-ministru al României (28 dec. 1937 – 11 febr. 1938); membru titular şi vicepreşedinte al Academiei Române (dec. 1937 – febr. 1938). (n. 20 mart./1 apr.) (m. 6 mai 1938)
• 1886 – S-a născut poetul, prozatorul şi jurnalistul literar George Topârceanu, membru corespondent al Academiei Române. (m. 7 mai 1937)
• 1901 – S-a născut lingvistul şi filologul Ştefan Paşca, membru corespondent al Academiei Române. (m. 6 nov. 1957)
• 1923 – A murit istoricul Dimitrie Onciul, membru titular al Academiei Române. (n. 26 oct./7 nov. 1856)
• 1935 – S-a reînfiinţat Garda de Fier, sub numele de Partidul Totul pentru Ţară.
• 1943 – S-a născut poetul Marius Robescu. (m. 20 oct. 1985)
• 1943 – A murit medicul veterinar Ioan Ciurea, membru corespondent al Academiei Române (6 iunie 1927). (n. 13/26 apr. 1878)
• 1949 – S-a născut Mira Anca Victoria Mărculeţ Petrescu, arhitecta „Casei Poporului”. (m. 30 oct. 2013)
• 1952 – S-a născut pictorul Marcel Bunea.
• 1959 – A murit Gheorghe Stoica, prozator şi memorialist. (n. 24 aug. 1877)
• 1959 – S-a născut soprana Felicia Filip. (65 de ani)
• 1965 – România a devenit membru al Organizaţiei Interguvernamentale pentru Navigaţie Maritimă (IMCO).