Creștinii ortodocși le pomenesc pe Sfintele Mucenițe Agapi, Hionia și Irina, iar credincioșii romano-catolici îi celebrează pe Sfinții Bernadeta Soubirous și Benedict Iosif Labre.
- 1864 – A apărut Legea pentru organizarea judecătorească. (16/28) (160 de ani) 1879 – S-a născut scriitorul Gala
Galaction (Grigore Pişculescu), membru titular onorific al Academiei Române. (m. 8 mart. 1961) Scriitorul Gala Galaction, pseudonim al lui Pişculescu Grigorie, s-a născut în Dideşti, jud. Teleorman. A urmat cursurile Liceului „Sf. Sava” din Bucureşti (1890-1898), ale Facultăţii de Litere şi Filosofie (1898-1899) şi ale Facultăţii de Teologie din Bucureşti (1899-1903), devenind doctor în teologie (1909). În 1896 a debutat cu schiţa „Pe terasă”, în publicaţia „Adevărul ilustrat” şi a colaborat cu articole la numeroase reviste ale vremii, printre care „Socialismul”, „Chemarea”, „Lumea Nouă”, „Cuvântul liber”, „Luptătorul”, „Avîntul”. A condus „Cronica” (1915-196), împreună cu Tudor Arghezi şi „Spicul”. Primul volum, „Bisericuţa din Răzoare. Nuvele şi schiţe” i-a fost publicat în 1914, de Editura Viaţa Românească, urmat de altele, precum „Scrisori către Simforoza. În pământul făgăduinţei” (1930), „În grădinile Sf. Antonie” (1942). Opera sa de prozator cuprinde în principal, nuvelele şi povestirile din volumul „Clopotele din Mănăstirea Neamţu” (1916), „De la noi, la Cladova” (1924), „Caligraful Terţiu” (1929), „Nuvele şi schiţe” (1934) dar şi romanele „Roxana” (1930), „Papucii lui Mahmud” (1932), „Doctorul Taifun” (1933), „La răspântie de veacuri” (1935). Este şi autorul unui amplu „Jurnal”, publicat postum în trei volume masive (1973-1980). Publicistica sa este cuprinsă în mai multe volume, printre care „Eminescu” (1914), „La ţărmul mărei” (1916), „O lume nouă” (1919), „Răboj pe bradul verde” (1920), „Toamne de odinioară” (1924), „Vlahuţă” (1944), „Mangalia” (memorial de călătorie, 1947). După 1944 s-a angajat activ în viaţa literară şi politică, fiind vicepreşedinte al Societăţii Scriitorilor Români (1947), membru al Academiei Române (1947), deputat în Marea Adunare Naţională (1948). Gala Galaction este şi autorul unui mare număr de lucrări cu caracter teologic. A fost defensor eclesiastic (1906; 1909-1919), preot (1922), profesor la Facultatea de Teologie din Chişinău (1926-1941). A tradus singur Noul Testament (1927) şi în colaborare cu preotul Vasile Radu, Biblia (1938). Pentru opera sa a fost distins cu Premiul Academiei Române (1914), Premiul Societăţii Scriitorilor Români (1932), Medalia „Meritul Cultural” clasa a II-a (1934), Premiul Naţional Literar (1935), Premiul naţional pentru proză (1942), Medalia „Meritul Cultural” în grad de Comandor (1947), Ordinul Muncii clasa I (1954). A murit la Bucureşti, fiind înmormântat la Mănăstirea Cernica. - 1896 – S-a născut poetul Tristan Tzara. (m. 24 dec. 1963)
- 1902 – A murit Nicolae Kalinderu, medic, membru corespondent al Academiei Române. (n. 6 dec. 1835)
- 1916 – A murit scriitorul Nicolae Gane, membru titular al Academiei Române. (n. 1 febr. 1838)
- 1927 – S-a născut scenograful Ion Oroveanu. (m. 30 aug. 2014)
- 1928 – S-a născut istoricul Radu Ciuceanu, director fondator al Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului (1993), membru de onoare al Academiei Române (din 27 sept. 2019). (m. 12 sept. 2022)
- 1935 – A murit prozatorul Panait Istrati (Gherasim Istrate). (n. 10/22 aug. 1884)
- 1936 – S-a născut Gheorghe Grigurcu, poet şi critic literar.
- 1938 – S-a născut actorul Constantin Băltăreţu. (m. 9 mart. 1985)
- 1954 – A fost executat Lucreţiu Pătrăşcanu, jurist, istoric, om politic comunist. (n. 4 nov. 1900)
- 1975 – A murit Octav Pancu-Iaşi, scenarist, scriitor şi publicist. (n. 14 apr. 1929)
- 1998 – A avut loc întâlnirea la nivel înalt a Trilateralei România-Bulgaria-Turcia. Preşedinţii celor trei ţări s-au reunit pentru a discuta căile de îmbunătăţire a cooperării în combaterea crimei organizate şi în domeniul securităţii în Balcani. (16-17)
- 2004 – Preşedintele Ion Iliescu primeşte o telegramă din partea preşedintelui SUA, George W. Bush, în care acesta mulţumeşte, în numele poporului american, pentru sprijinul „fără ezitare” acordat de România şi pentru hotărârea de a instaura pacea şi democraţia în Irak.
- 2004 – România cucereşte, pentru a doua oară consecutiv, titlul de campioană europeană la gimnastică masculină pe echipe, la Ljubljana, Slovenia.
- 2007 – Prim-ministrul Călin Popescu-Tăriceanu a avut, la Palatul Victoria, o întrevedere cu vicepremierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze, Hui Liangyu.
- 2018 – A murit cântăreaţa de muzică populară Ionela Prodan. (n. 6 oct. 1947)
Galaction (Grigore Pişculescu), membru titular onorific al Academiei Române. (m. 8 mart. 1961) Scriitorul Gala Galaction, pseudonim al lui Pişculescu Grigorie, s-a născut în Dideşti, jud. Teleorman. A urmat cursurile Liceului „Sf. Sava” din Bucureşti (1890-1898), ale Facultăţii de Litere şi Filosofie (1898-1899) şi ale Facultăţii de Teologie din Bucureşti (1899-1903), devenind doctor în teologie (1909). În 1896 a debutat cu schiţa „Pe terasă”, în publicaţia „Adevărul ilustrat” şi a colaborat cu articole la numeroase reviste ale vremii, printre care „Socialismul”, „Chemarea”, „Lumea Nouă”, „Cuvântul liber”, „Luptătorul”, „Avîntul”. A condus „Cronica” (1915-196), împreună cu Tudor Arghezi şi „Spicul”. Primul volum, „Bisericuţa din Răzoare. Nuvele şi schiţe” i-a fost publicat în 1914, de Editura Viaţa Românească, urmat de altele, precum „Scrisori către Simforoza. În pământul făgăduinţei” (1930), „În grădinile Sf. Antonie” (1942). Opera sa de prozator cuprinde în principal, nuvelele şi povestirile din volumul „Clopotele din Mănăstirea Neamţu” (1916), „De la noi, la Cladova” (1924), „Caligraful Terţiu” (1929), „Nuvele şi schiţe” (1934) dar şi romanele „Roxana” (1930), „Papucii lui Mahmud” (1932), „Doctorul Taifun” (1933), „La răspântie de veacuri” (1935). Este şi autorul unui amplu „Jurnal”, publicat postum în trei volume masive (1973-1980). Publicistica sa este cuprinsă în mai multe volume, printre care „Eminescu” (1914), „La ţărmul mărei” (1916), „O lume nouă” (1919), „Răboj pe bradul verde” (1920), „Toamne de odinioară” (1924), „Vlahuţă” (1944), „Mangalia” (memorial de călătorie, 1947). După 1944 s-a angajat activ în viaţa literară şi politică, fiind vicepreşedinte al Societăţii Scriitorilor Români (1947), membru al Academiei Române (1947), deputat în Marea Adunare Naţională (1948). Gala Galaction este şi autorul unui mare număr de lucrări cu caracter teologic. A fost defensor eclesiastic (1906; 1909-1919), preot (1922), profesor la Facultatea de Teologie din Chişinău (1926-1941). A tradus singur Noul Testament (1927) şi în colaborare cu preotul Vasile Radu, Biblia (1938). Pentru opera sa a fost distins cu Premiul Academiei Române (1914), Premiul Societăţii Scriitorilor Români (1932), Medalia „Meritul Cultural” clasa a II-a (1934), Premiul Naţional Literar (1935), Premiul naţional pentru proză (1942), Medalia „Meritul Cultural” în grad de Comandor (1947), Ordinul Muncii clasa I (1954). A murit la Bucureşti, fiind înmormântat la Mănăstirea Cernica.Sursa: „Agerpres”
