Calendarul Zilei – 14 martie

Creștinii ortodocși îl pomenesc pe Sfântul Benedict din Nursia, iar cei romano-catolici îi celebrează pe Sfinții Matilda și Iacob Cusmano.

• 1837 – A apărut, la Iaşi, „Alăuta Românească”, prima revistă literară din Moldova, supliment al gazetei „Albina românească”, sub redacţia lui Gh. Asachi, apoi a lui M. Kogălniceanu (de la 1 iul. 1838). (14 mart. 1837-1 sept. 1838)
• 1854 – S-a născut poetul, prozatorul şi dramaturgul Alexandru Macedonski. (m. 24 nov. 1920) S-a născut în Bucureşti, fiind fiul lui Alexandru D. Macedonski, general şi ministru de război în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, care moşteneşte sensibilitatea, firea visătoare a mamei, dar şi temperamentul impulsiv, dominator al tatălui, îşi petrece copilăria la moşia Pometeşti, evocată într-o poezie de tinereţe („Mângâierea dezmoştenirii”) şi într-unul din rondelurile ultimei etape de creaţie („Rondelul trecutului”). A absolvit gimnaziul la Craiova. Ulterior, având o sănătate şubredă, este trimis pentru tratament şi studiu în străinătate, şi astfel, la vârsta de 16 ani, străbate Austria, Elveţia şi Italia. În 1871 se înscrie la Institutul Schewitz din Bucureşti, precum şi la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti, pe care însă nu o frecventează. Debutează în literatură cu poezia „Dorinţa poetului”, apărută la 26 noiembrie 1870 în gazeta „Telegraful român” din Sibiu, iar primul volum de versuri care îl consacră este „Prima verba”, apărut în 1872, la Bucureşti. Colaborează la publicaţii precum „Transacţiuni litterarie şi scientifice”, „Revista contimporană” sau „Telegraful”. Se înscrie în Partidul Liberal, iar în 1873 scoate ziarul antidinastic „Oltul” în care publică articole antimonarhice, fapt ce atrage arestarea şi detenţia sa, în 1875, la Văcăreşti. Deferit Curţii cu juraţi a Tribunalului Ilfov, este achitat în 1876. În 1876 este numit director al Prefecturii judeţului Bolgrad, apoi, în 1878, director al Prefecturii judeţului Silistra Nouă, iar în 1879 – administrator al plasei Sulina. În timpul Războiului de Independenţă (1877-1878), editează câteva ziare efemere: „Vestea”, „Dunărea”, „Plevna”, „Trăsnetul”. În 1878 ţine la Ateneul român o răsunătoare conferinţă cu tema „Mişcarea literară din cei din urmă zece ani”, schiţând un prim „program” literar. În 1880 întemeiază „Literatorul”, cea mai durabilă publicaţie a sa, intenţia iniţială fiind de a contracara prestigiul şi influenţa „Convorbirilor literare” şi orientarea spre spaţiul cultural germanic a „Junimii”. La sfârşitul anului 1881, Macedonski publică a doua sa culegere de „Poezii”, iar în 1882 publică „Noaptea de ianuarie”, Noaptea de februarie”, „Noaptea de martie” şi „Noaptea de noiembrie”, toate în „Literatorul”. Vicepreşedinte al „Societăţii revistei Literatorul”, al cărei preşedinte era V.A. Urechia, a fost numit, pentru scurtă vreme, inspector al monumentelor istorice. Nu după mult timp însă, publicând o epigramă la adresa lui Mihai Eminescu, când marele poet se îmbolnăvise, Macedonski îşi atrage ostilitatea unei mari părţi a lumii literare şi este silit să se autoexileze la Paris. Aflat în Franţa, din vara anului 1884 până în ianuarie 1885, frecventează cercurile literare şi începe să scrie în limba franceză, asociindu-se totodată curentului simbolist. În 1895 îi apare volumul de versuri „Excelsior” iar în 1897, volumul de versuri în limba franceză „Bronzes”. A mai publicat: „Cartea de aur” (1902), „Le Calvaire de feu” (1906), „Flori sacre” (1912), primul ciclu din „Poema rondelurilor” (1916) (ultima serie de „Rondeluri” apărând în 1920). A murit la Bucureşti. A fost înmormântat la Cimitirul Bellu. În 2006 a fost ales membru post-mortem al Academiei Române.
• 1879 – S-a născut pictoriţa Cecilia Cuţescu-Storck. (m. 29 oct. 1969)
• 1881 – Parlamentul a votat Legea prin care România devenea regat. Carol I (1866-1914) se va încorona rege la 10/22 mai 1881
• 1884 – S-a născut lingvistul şi filologul Alexe Procopovici, membru corespondent al Academiei Române. (m. 22 iun. 1946)
• 1897 – S-a născut medicul Ionel S. Pavel, membru titular al Academiei Române. (m. 6 mart. 1991)
• 1899 – S-a născut prozatorul şi publicistul Mircea Damian. (m. 6 iun. 1948)
• 1908 – S-a născut fizicianul Şerban Ţiţeica, membru titular al Academiei Române. (m. 28 mai 1986)
• 1919 – S-a născut scriitorul şi omul politic Alexandru Paleologu. (m. 2 sept. 2005)
• 1920 – S-a născut poetul şi prozatorul Pavel Bellu. (m. 10 ian. 1988)
• 1920 – S-a născut criticul şi istoricul de artă Radu Bogdan. (m. 15 aug. 2011)
• 1921 – S-a născut scenaristul Alexandru Struţeanu. (m. 15 febr. 1996)
• 1924 – S-a născut geologul Marcian David Bleahu, membru de onoare al Academiei Române (2018) (m. 30 iul. 2019)
• 1924 – S-a născut actriţa Dorina Done. (m. iun. 1995) (100 de ani)
• 1929 – S-a născut actorul Iurie Darie. (m. 9 nov. 2012) (95 de ani)
• 1930 – S-a născut medicul chirurg pediatru Alexandru Pesamosca. (m. 31 aug./1 sept. 2011)
• 1931 – S-a născut actorul Aurel Giurumia. (m. 30 mart. 2004)
• 1940 – S-a născut Luminiţa Cazacu, regizor film de animaţie. (m. 1 mart. 2011)
• 1945 – A murit Ion A. Rădulescu-Pogoneanu, pedagog, membru corespondent al Academiei Române. (n. 14/26 aug. 1870)
• 1946 – S-a născut actriţa Carmen Galin. (m. 13 mart. 2020)
• 1962 – România participă la lucrările Comitetului pentru dezarmare de la Geneva, care au început la această dată. Creat la 20 decembrie 1961, ca urmare a Rezoluţiei celei de-a XVI-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, Comitetul de dezarmare devine, din 1983 – Conferinţa pentru dezarmare.

Sursa: Agerpres