Motto: „Din această dilemă nu puteți ieși… Am zis” (I.L. Caragiale, „O scrisoare pierdută”)
Coaliția de guvernare PSD-PNL are mai multe probleme pentru organizarea alegerilor din 2024. Cele două partide au ajuns la un acord privind data pentru alegerile locale, însă se încearcă o comasare pentru alegerile prezidențiale și parlamentare. Liderii celor două partide, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, au vorbit de mai multe ori despre comasarea alegerilor, însă Guvernul rămâne fără timp la dispoziție și acest lucru împiedică orice modificare legislativă, arată o analiză PSNews.
Ce spune Comisia de la Veneția
Comisia de la Veneția interzice modificarea legii electorale cu mai puțin de un an înainte de alegeri. Comasarea alegerilor este o modificare importantă și nu ține doar de stabilirea zilei scrutinului, care este responsabilitatea Guvernului. Potrivit actualei legislații electorale, fiecare scrutin electoral trebuie organizat într-o zi diferită. Comasarea ar implica o modificare legislativă importantă, iar alegerile parlamentare și prezidențiale au termen fix, potrivit Constituției.
„Conform Constituţiei, doar alegerile parlamentare au termen fix. (…) Nu mai avem mult timp, pentru că una din prevederile deciziilor Comisiei de la Veneţia spune că modificările trebuie făcute cu cel puţin un an înainte de producerea exerciţiului electoral”, declara liberala Alina Gorghiu în aprilie 2023.
Însă deciziile Comisiei de la Veneția nu sunt o lege universală și de multe ori au fost transformate într-un instrument politic. Adevărata bătălie pentru comasarea alegerilor s-ar putea da la Curtea Constituțională, care ar putea să țină, sau nu!, cont de deciziile Comisiei de la Veneția.
Când expiră mandatele parlamentarilor
Actualul Parlament a fost ales pe 6 decembrie 2020, iar prima ședință a Legislativului a avut loc pe 21 decembrie 2020, când senatorii și deputații au depus jurământul. „Parlamentul nou ales se întruneşte, la convocarea Preşedintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri”, precizează Constituția României.
Social-democrații și-ar dori ca alegerile parlamentare să fie organizate până la 6 decembrie 2024, motivând că s-ar evita situația în care ar expira mandatele actualilor parlamentari și nu am avea un nou Legislativ ales. Dar această situație a fost și în 2016, când alegerile parlamentare au avut loc pe 11 decembrie, deși mandatele parlamentarilor din legislatura 2012-2016 expiraseră pe 9 decembrie.
Termenul de 20 de zile încurcă socotelile pentru comasarea cu alegerile prezidențiale. Organizarea alegerilor parlamentare prea devreme, în noiembrie, ar duce România într-o situație absurdă în care ar avea două parlamente: unul nou ales și cel vechi căruia îi expiră mandatul pe 6 decembrie 2024.
Când expiră mandatul Președintelui României
Amânarea alegerilor prezidențiale până în decembrie 2024 este imposibilă. Președintele Klaus Iohannis a fost ales, cu un mandat de 5 ani, pe 24 noiembrie 2019. Însă mandatul președintelui se exercită de la data depunerii jurământului, potrivit prevederilor din Constituție, și rămâne în funcție până când noul președinte depune jurământul.
„Mandatul Președintelui României este de 5 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului. Președintele României îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de Președintele nou ales”, arată art. 83 din Constituție.
Președintele Klaus Iohannis a depus jurământul pe 21 decembrie 2019, ceea ce înseamnă că alegerile prezidențiale trebuie să aibă loc până la această dată. În ultimii 20 de ani, toți președinții au depus jurământul pe data de 21 decembrie, pentru a respecta termenele mandatului. Klaus Iohannis în 2014 a depus jurământul tot pe 21 decembrie, Traian Băsescu în 2009 l-a depus pe 21 decembrie, iar în 2004 pe 20 decembrie.
Ce soluții au partidele
Comasarea alegerilor prezidențiale cu cele parlamentare este o misiune aproape imposibilă. Alegerile prezidențiale trebuie organizate obligatoriu în noiembrie 2024, potrivit Legii 370/2004 privind alegerea Președintelui României.
„Alegerile au loc în luna anterioară lunii în care ajunge la termen mandatul de preşedinte. Cu cel puţin 75 de zile înaintea zilei votării, Guvernul stabilește data alegerilor prin hotărâre”, arată art. 5 din legea mai sus menționată.
Orice tentativă de mutare a alegerilor prezidențiale, indiferent de tur, în luna decembrie, ar încălca prevederile legale. Cel mai probabil, alegerile prezidențiale pot fi organizate pe 10 noiembrie 2024 (primul tur) și pe 24 noiembrie 2024 (turul al doilea). O altă variantă pentru alegerile prezidențiale este 3 și 17 noiembrie.
În ultimii 33 de ani, doar o singură dată s-au organizat alegerile parlamentare înainte de data expirării mandatului senatorilor și deputaților. În 1990 alegerile parlamentare au avut loc pe 20 mai, în 1992 au fost pe 27 septembrie, în 1996 pe 3 noiembrie, în 2000 pe 26 noiembrie, în 2004 pe 28 noiembrie, în 2008 pe 30 noiembrie, în 2012 pe 9 decembrie, în 2016 pe 11 decembrie, în 2020 pe 6 decembrie. 2020 este singurul an în care s-au organizat alegerile parlamentare cu cinci zile înainte de expirarea mandatelor aleșilor din legislatura 2016-2020.
Singura posibilitate de comasare a alegerilor este aceea de a comasa turul 2 al alegerilor prezidențiale cu cele parlamentare, undeva la sfârșitul lunii noiembrie. Ulterior, Parlamentul nou ales își va începe activitatea după data de 6 decembrie 2024.
Timpul nu este în favoarea coaliției de guvernare, iar orice decizie privind comasarea în 2024 va fi subiect de război politic la Curtea Constituțională și la Comisia de la Veneția. România ar risca să fie sancționată la nivel european dacă va modifica legea electorală cu câteva luni înainte de data alegerilor.
