Buzoienii, printre cei mai săraci români

România bifează prezența într-un alt clasament negativ al Uniunii Europene, și anume, cel al sărăciei. Conform unui studiu publicat recent de către Eurostat, românii sunt cei mai săraci dintre săracii Europei, cu 10 la sută locuitori care câștigă sub 5.000 lei pe an (974 euro), scrie monitorulsocial.ro.

Astfel, mai mult de 1,5 milioane de români câștigă sub 5 euro pe zi (circa 25 lei), iar asta înseamnă că celor 10 la sută dintre români le revine sub 2 la sută din totalul ve­ni­turilor înregistrate la nivelul întregii țări. Acest lucru semnifică faptul că suntem de șase ori mai săraci decât cei 10 la sută cei mai săraci europeni. „Ponderea în totalul național al veniturilor ce revin zecimii din populație cu cele mai mici venituri este o măsură a inegalității distribuției veniturilor (cu cât este mai mică, cu atât inegalitatea este mai mare)”, mai spune monitorulsocial.ro.

România este urmată în top de țări precum Bulgaria, Lituania sau Croația. La polul opus, țările cu unele dintre cele mai mari venituri anuale sunt Danemarca (17.264 euro), Finlanda (14.618 euro) și Olanda (14.218 euro).

„Sărăcia este una dintre problemele majore cu care se confruntă țara noastră, o alta fiind corupția. (…) Româ­nia este, de asemenea, și țara cu cea mai mare inegalitate între bogați și săraci din ­Uniu­nea Europeană. Starea de sărăcie din România este ­evi­dentă mai ales în orașele mici care se confruntă cu îmbă­trânirea demografică și depopularea, orașele mono-industriale (spre exemplu ora­șele miniere), orașe agricole sau orașe nou înființate. Principalele cauze sunt: infrastructura fizică săracă (transport, sănătate, educație), dar și restructurarea industrială, care le-a afectat puternic. Totodată, aceste zone urbane caracterizate de sărăcie sunt foarte vulnerabile la reforma industrială și economică, al cărei principal efect este o rată scăzută de ocupare, ceea ce se poate traduce prin ­ve­nituri instabile și mici”, conform impact.ro.

Care sunt cele mai sărace orașe din țară

Un alt studiu realizat în anul 2020 de către Gfk, privind puterea de cumpărare în Europa, arăta care sunt cele mai sărace orașe din România. Astfel, printre orașele cu cea mai mică ­pu­tere de cumpărare se numără Botoșani, Vaslui, Călărași și Giurgiu, urmate de Suceava, Piatra-Neamț, Focșani, Buzău, Slobozia, Alexandria, Slatina și Drobeta-Turnu Se­verin la mică distanță de primele. Aici, puterea de cumpărare este cu 28 la sută mai mică decât media ­națio­nală.

Deși venitul anual net pe cap de locuitor a crescut în ultimii ani, foarte mulți români folosesc puterea de cumpă­rare pentru a-și acoperi cheltuielile pentru alimente, întreținere și servicii. Inutil de spus că cei mai mulți români nu își permit achiziții scumpe, vacanțe sau fonduri de pensii private.

La polul opus, al celor mai bogate regiuni ale țarii, se află Bucureștiul, unde „puterea de cumpărare este mai mare, în medie, cu 80 la sută față de puterea de cumpărare din județele Vaslui sau Giurgiu. De asemenea, puterea de cumpărare din Capitală este mai mare cu peste 28 la sută față de media națională”. Cu toate acestea, se preconizează că în viitorul apropiat, capitala va fi detronată de orașe precum Sibiu, Brașov, Arad, Constanța sau Alba Iulia, centrele universitare fiind motivul principal pentru dezvoltare, dar și infrastructura mai bună.

„Un clasament al celor mai sărace locuri din țara noastră, realizat de Consiliul Consultativ pentru Regio­nalizare, arată că o comună din Teleorman – comuna Necșești – este cea mai săracă localitate din România. Îi urmează îndeaproape comunele Răsuceni (Giurgiu), Coroiești (Vaslui), Seaca de Pădure (Dolj), Schitu (Giur­giu), Dănicei (Vâlcea), Gogoși (Olt), Deleni (Vaslui), Toporu (Giurgiu) și Sălcuța (Dolj)”, mai precizează impact.ro. Locuitorii acestor regiuni se ocupă preponderent cu agricultura de subzistență, adică produc atât cât le este necesar să supravie­țuiască.

Românii muncesc, însă sunt la fel de săraci

România deține, de ase­menea, locul întâi și în ceea ce privește ponderea celor care muncesc, dar sunt în risc de sărăcie, din totalul populației angajate. Asta, deși românii ocupă locul al doilea în Uniunea Europeană în ceea ce privește creșterea vitezei de productivitate, după Irlanda.

Câștigurile românilor diferă de la județ la județ, zona București-Ilfov fiind printre cele mai bine plătite ale țării, cu un salariu mediu lunar de 4.500 lei. Județele Timiș și Cluj sunt la mică distanță, înregistrând salarii medii nete de 3.500 lei. La polul opus sunt județe precum Vrancea, Vaslui sau Dolj, acolo unde salariul mediu abia depășește suma de 2.500 lei.

„Știm că în România, apro­ximativ 2,5 milioane de salariați primesc salariul minim pe economie, preponderent în mediul privat (foarte puțini dintre salariații din sectorul public au o astfel de remunerație). Ca atare, salariul mediu brut din România este puternic influențat de această pondere, fiind de circa 5.429 lei în 2020. Când discutăm despre salarii de peste 10.000 lei brut vorbim, deci, despre 4 la sută cel mai bine plătiți salariați din România. În sine, nu este o sumă mare, înseamnă abia 1.200 euro net lunar și nu degeaba România este încă o țară cu venituri printre cele mai mici din Europa“, a spus Raluca Pârvu, business manager la BPI Group, companie de consultanță în management și resurse umane, pentru zf.ro.

Buzăul tinde tot către partea „săracă” a clasamentului, salariul mediu net fiind de 2.773 lei. Cele mai mari câști­guri salariale din județ le numără domeniul serviciilor (2.957 lei), iar printre cele mai mici, sub media județului, se înre­gistrează în agricultură, silvicultură și pescuit (2.153 lei), potrivit datelor Direcției de Statistică Buzău.