Buzoienii cred cu tărie în instituția bacșișului

Bacșișul este, probabil, unul dintre cele mai controversate subiecte atunci când vine vorba despre răsplătirea serviciilor de care avem nevoie. Practic, bacșișul simbolizează o mică recompensă, în bani, oferită pentru calitatea unui serviciu deja plătit, de cele mai multe ori în domeniul HoReCa.

Conform unui studiu realizat de bookingham.ro, 55 la sută dintre români sunt generoși și lasă un bacșiș de 10 la sută din ­va­loarea consumației, 30 la sută dintre aceștia lasă 5 la sută sau mai puțin din ­va­loarea notei finale, în timp ce 9 la sută dintre români răsplătesc serviciile HoReCa oferind bacșișuri în ­va­loare de 15 la sută din consumație sau chiar mai mult. Doar 6 la sută dintre românii participanți la studiu nu lasă bacșis deloc. Prin urmare, românii sunt foarte generoși atunci când vine vorba de bacșiș, mai ales atunci când trebuie să își arate aprecierea față de ospătari, barmani sau bucătari.

Românii care lasă bacșiș de 5 la sută din consumație sunt, de cele mai multe ori, persoane tinere, care au un venit lunar sub 1.500 lei. Concret, persoanele sub 18 ani. La cealaltă extremă se află persoanele care au un venit lunar între 2.500 și 3.000 de lei, în cazul cărora bacșișul reprezintă 15 la sută din consumație. ­Stu­diile arată că 60 la sută dintre românii care au un venit de peste 5.000 de lei lasă bacșiș de fiecare dată când ies la restaurant.

Județul Buzău, ca de ­alt­fel întreaga regiune a Munteniei, se află printre zonele în care se lasă în mod constant bacșiș. Conform studiului, momentele în care buzoienii se ridică de la masă și nu răsplătesc serviciile sunt extrem de rare. De asemenea, dărnicia locuitorilor zonei se poate materializa în bacși­șuri de peste 50 de lei.

Și dobrogenii obișnuiesc să lase bacșiș aproape de fiecare dată. La polul opus, cei care nu răsplătesc serviciile sunt românii care locuiesc în Banat, Crișana și Transilvania.

Ce influențează valoarea bacșișului

Cu toate acestea, de fiecare dată există anumite criterii care influențează valoarea bacșișului. Cel mai des întâlnit este reprezentat de atitudinea chelne­rilor, dar peste jumătate dintre români cântăresc rapiditatea servirii și, bineîn­țeles, calitatea preparatelor din localul respectiv. Unul dintre motivele pentru care românii nu lasă bacșiș este plata cu cardul, dar sunt și cazuri în care care clienții ,,amendează” calitatea serviciilor; de asemenea,  33 la sută dintre clienți consideră că un bacșiș nu este necesar, pentru că potențialul beneficiar are salariu.

Când vine vorba despre impozitarea bacșișului, măsură aplicată de Guvern în 2019, la care s-a renunțat ulterior, mulți dintre buzoieni nu consideră că ar trebui să fie impozitat, semn că ei lasă de cele mai multe ori o mică răsplată pentru ospătari. Buzoienii consideră că un ospătar își merită bacșișul oricât de mic ar fi el și că acesta nu ar trebui să fie impozitat, măsură care se aplică în străinătate.

În prezent, în România se discută din nou despre această impozitare a bac­șișului, dar nu s-a concretizat nimic momentan, premierul demis, Florin Cîțu, menționând că este foarte important să stea de vorbă cu reprezentanții  categoriilor vizate pentru a lua o decizie.