Buzoianul Dragoș Zaman, șef de promoție la Medicină Veterinară cu un CV impresionant: „Vreau să fiu primul român diplomat în Neurologie și Neurochirurgie Veterinară”

La două săptămâni de la absolvirea facultății, un buzoian este invitat să profeseze într-o mare clinică din Italia, acolo unde medicii au fost încântați de profesionalismul său după ce l-au cunoscut anul trecut. Este vorba despre Dragoș Zaman, șef de promoție cu Summa Cum Laudae la Facultatea de Medicină Veterinară din cadrul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București.

Proaspăt absolvent, buzoianul speră să plece cât mai curând la clinica veterinară din Lombardia și să nu fie împiedicat de situația pandemiei. Absolvent al Colegiului Hasdeu, Dragoș Zaman are un CV impresionant, reușind ca deja până la data absolvirii facultății să lucreze la Ministerul Sănătății, să fie secretar la Asociația Generală a Medicilor Veterinari din România, brand ambassador al unei companii internaționale de mâncare pentru animale și să fie președinte al Asociației Studenților în Medicină Veterinară București. În plus, buzoianul a studiat medicina veterinară în Belgia și a operat pe coloană și creier peste 50 animale sub supravegherea medicilor italieni.

Despre toate acestea și despre ambiția sa de a devenit primul român diplomat în Neurologie și Neurochirurgie Veterinară, Dragoș Zaman a vorbit în exclusivitate pentru OPINIA.

Reporter: Cât a fost de greu să ajungi șef de promoție la Facultatea de Medicină Veterinară?

Dragoș Zaman: Este nevoie de o muncă susținută pe parcursul celor șase ani de studiu. Am avut șansa să mă pregătesc la Buzău cu domnul profesor Ștefan Nicolae de la Hasdeu, și am avut o bază foarte serioasă la biologie, pe care am „construit” în facultate. Nu a fost ușor, a trebuit să îmi sacrific veri, să dau examene de mărire, să mă implic în cât mai multe lucruri pentru mă dezvolta pe cât mai multe paliere. A contat mult că am absolvit Hasdeul, pentru că am avut parte de profesori care mi-au insuflat dorința de a cunoaște cât mai mult. Când venim din școala generală la Hasdeu suntem niște diamante neșlefuite, iar Hasdeul știe să le șlefuiască pentru ca diamantele să capete valoare. Îmi aduc aminte de jurământul depus la absolvirea Hasdeului, în 2014, „să nu mă pierd în mulțime și să duc spiritul hasdeian mai departe”. Sper că am făcut asta cu brio și o voi face și de acum încolo.

„În Belgia am învățat că trebuie să te adaptezi la o lume complet diferită”

Rep.: De ce ai ales Facultatea de Medicină Veterinară?

D.Z.: Mi-am dorit mult Medicina. Am intrat la filologie la Hasdeu și nu am mai vrut să îmi schimb profilul, să merg la real, pentru a mă pregăti pentru Medicină, deoarece mă atașasem mult de colegi și profesori. În plus, am fost pasionat de limbi străina. Nu am vrut medicină umană, probabil și pentru că m-am gândit că venind de la filologie nu stau foarte bine pe partea de chimie. În plus, de mic am fost înconjurat de animale și îmi doream să merg pe partea de cercetare să aduc la un moment dat și un beneficiu medicinei umane. Asta pentru că orice proiect are ca prime stadii testele pe animale sau culturi celulare, lucruri pe care le poate face și un medic veterinar. Sunt sigur că sunt multe similitudini între partea de neurologie umană și cea veterinară, și voi putea lucra cu medici din medicina umană la studii comune. Trebuie să fim conștienți că există un concept mondial, One Health, care întregește medicina umană, cea veterinară și pe cea a mediului.

Rep.: Cum ai ajuns să studiezi în Belgia?

Dragoș Zaman: Am studiat la Facultatea de Medicină Veterinară din cadrul Universității din Liege. Am făcut acolo un stagiu de pregătire în cadrul Programului Erasmus +. În anul IV de facultate, 2017 și un pic din 2018, am stat la Liege. Am obținut această bursă după o clasificare la nivelul facultății noastre, pe baza mediilor, și am dat și un examen de limbă franceză. În primul rând am învățat că trebuie să te adaptezi la o lume complet diferită din punct de vedere educațional, pentru că standardele sunt altele. De asemenea, curricula este diferită și abordarea în cadrul facultății de medicină veterinară este diferită. Dacă în România se studiază, ca și la medicina umană, pe discipline de tipul „boli infecțioase”, „chirurgie” etc., acolo se studiază pe specii; aveam disciplină strict pe animale de companie – câine,  pisică – și în cursul acela integrau și parte de chirurgie și parte de boli infecțioase… Asta  a fost o diferență majoră. La fel a fost și conectarea cu studenții care vin din alte părți ale lumii.

Despre experiența de la Ministerul Sănătății

Rep.: Văd în CV-ul tău că ai lucrat la Ministerul Sănătății. Despre ce a fost vorba?

D.Z.: Am făcut parte din internshipul Guvernului.

M-am înscris pe bază de CV și la final a fost un interviu. În 2018. Eram la biroul unui secretar de stat și mă ocupam de lucrurile zilnice. Am participat și la câteva interviuri și audiențe pentru ministrul Sănătății, Sorina Pintea. Am aplicat la acest program pentru a-mi răspunde la câteva întrebări. Pot să spun că după experiența asta nu aș lua în calcul să lucrez aici, dar nu pentru că m-a dezamăgit ceva, ci pentru că nu se pliază pe ceea ce îmi doresc să  fac în viitor. Vreau să particip la partea aplicată a meseriei mele și să ajut animalele.

„Am fost vocea studenților către conducerea Facultății de Medicină Veterinară”

Rep.: Nu a fost singurul tău job din timpul facultății…

D.Z.: Am mai fost și secretar la Asociația Generală a Medicilor Veterinari din România. Am lucrat acolo o perioadă foarte scurtă de timp, de câteva luni, în anul II de facultate. În anul III nu mi-a mai permis timpul; îmi era greu să mă împart între facultate și Asociația Generală a Medicilor Veterinari. Plus că după am fost ales președintele Asociației Studenților în Medicină Veterinară București. Ca secretar la Asociația Generală a Medicilor Veterinari lucram pe partea de traduceri. Ei au acolo o revistă pe care o editează în fiecare lună, plus o revistă de specialitate care are patru volume pe an; și acolo ajutam. Practic, a fost o activitate de secretariat, dar și partea de traducere a comunicatelor de la Federația Internațională Veterinară, pe care le trimiteam colegilor din teritoriu.

Rep.: Ai pomenit despre funcția de președinte al Asociației Studenților în Medicină Veterinară. Cum a fost?

D.Z.:  Trei ani am fost președinte al Asociației Studenților în Medicină Veterinară București. Atât este mandatul, din anul III în anul VI. S-au făcut alegeri la nivelul tuturor studenților facultății. A fost un lucru foarte onorant pentru mine. Am fost foarte implicat în activitățile facultății și mă știau foarte mulți studenți. Am fost membru în Consiliul patru ani și în Senatul Universității și într-un fel am fost vocea studenților către conducerea Facultății de Medicină Veterinară și a Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București.

„În Italia am operat 50-60 de animale pe coloană și pe creier sub supravegherea medicilor de acolo”

Rep.: Vorbește-mi despre experiența trăită în Italia.

D.Z.: Da, în 2019, am făcut un intership la o fundație, La Cittadina, undeva foarte aproape de Milano. Chiar în zona Lombardia. A fost vorba despre o clinică unde vreau să plec din nou acum, după ce am absolvit. Mai stau câteva săptămâni și vreau să plec. De când am plecat anul trecut mi-au spus că mă așteaptă să mă întorc să lucrez la ei. Am colaborat foarte bine cu ei, am început și câteva articole de specialitate. Sper să și pot pleca acum din cauza pandemiei. Sunt foarte mulțumiți de mine și eu încântat de ei. Am lucrat inclusiv practic, am operat în decursul unei luni 50-60 de animale pe coloană, sub supravegherea medicilor de acolo. Am operat și pe creier, am extras un meningiom. Este o fundație cu multe clinici integrate, care se bazează foarte mult pe imagistică, și aici aș puncta rezonanța magnetică nucleară și computerul tomograf. De asemenea, au foarte buni medici pe parte de neurologie și neurochirurgie, acesta fiind domeniul în care vreau eu să activez.

Rep.: Te-ai și specializat în domeniul acesta?

D.Z.: Nu, în România nu există posibilitatea asta, de a te specializa după facultate. Doar dacă te documentezi singur și să te duci la tot felul de congrese. În Italia există însă posibilitatea. La nivel european sunt chiar colegii pentru diferite specializări. Este echivalentul unui rezidențiat la noi; mai complex însă. După ce termini acest program de rezidențiat devii diplomat al unui anumit colegiu. Dacă îmi ajută Dumnezeu, probabil în 5-6 ani voi fi diplomat în neurologie și neurochirurgie.

„Acesta este țelul meu suprem; aș fi primul din România”

Rep.: Mai văd în CV-ul tău că ai fost brand ambassador la Royal Canin. Ce a presupus asta?

D.Z.: Este o companie de mâncare pentru animale, care au și diete specializate în funcție de anumite afecțiuni. Am fost norocos să fiu ales primul ambasador din România. Alegerea s-a făcut tot pe baza rezultatelor din facultate. S-a ales câte unul din fiecare centru universitar medical veterinar din țară. Am participat la tot felul de activități pe care ei le organizau, trebuia să organizez de două ori pe an și eu câte o prezentare la mine la facultate, la care invitam anumiți medici să prezinte știința din spatele produselor alimentare respective. De asemenea, era de datoria mea să recomand colegilor hrana potrivită pentru animalele care sufereau de anumite afecțiuni, pentru a putea controla respectiva patologie prin dietă. Tot în anul III, cei de la Royal Canin m-au luat în Franța la fabrica lor de lângă Montpellier. Ceva ­deo­sebit.

Rep.: Care este cel mai mare vis al tău?

D.Z.: Pe lângă partea cu clinica din Italia îmi doresc să mă înscriu în toamnă la facultate la un program de doctorat, pe care îl voi completa cu studiile pe care le fac în Italia. Visez la titlul de diplomat la Colegiul European de Neurologie și Neurochirurgie Veterinară. Acesta este țelul meu suprem. Aș fi primul din România care ar obține această titulatură. Vreau să lucrez pe pisici și câini, pentru că celelalte animale nu trăiesc suficient de mult pentru a se dezvolta, de exemplu, patologii tumorale. Pe de altă parte nici costurile unei operații pe creier nu se justifică pentru altfel de animale. Gândiți-vă că o operație pe creier la un câine poate costa în Italia și 10.000 de euro.