Educație

Buzăul a urcat în topul „județelor de 10”

Evaluarea Națională 2022 a adus, pe plan național, un număr de 221 de medii de 10, față de 120 în 2021, conform rezultatelor afișate joi, înaintea rezolvării contestațiilor. Cele mai multe medii de 10 au fost obținute de absolvenții claselor a VIII-a din municipiul București și din județele Cluj și Argeș.

Nouă elevi buzoieni au obținut media 10 la Evaluarea Națională din acest an, un număr mult mai mare comparativ cu anul trecut, când un singur copil reușea această performanță. Dar au fost și elevi care au obținut nota 10 doar la una dintre cele două materii susținute la evaluare. De exemplu, la nivelul județului Buzău au fost 38 de candidați care au obținut nota 10 la examenul de la Română, cei mai mulți fiind elevi ai Școlii Gimnaziale nr. 11 din municipiul Buzău (7). De cealaltă parte, note de 10 la Matematică au obținut 47 de candidați, cei mai mulți de la „Hasdeu“, Școala Gimnazială „George Emil Palade” și Școala Gimnazială nr. 11, fiecare cu câte opt candidați.

În municipiul București au fost 37 de medii de 10 la Evaluarea Națională 2022. Urmează, la egalitate, județele Cluj și Argeș, cu câte 17 medii de 10, iar pe locul al treilea este județul Iași, cu 16 medii de 10. Într-un top național al mediilor de 10 obținute anul acesta la Evaluarea Națională, Buzăul ocupă locul 10 înaintea contestațiilor, pentru că există posibilitatea ca după contestații numărul acesta să crească… sau nu.

Buzăul are și un număr mare de candidați care au obținut medii între 1 și 4,99, respectiv 548. Medii între 5 și 5,99 au fost obținute de către 479 de elevi buzoieni, între 6 și 6,99 de către 602 candidați, între 7 și 7,99 de 574 de candidați, între 8 și 8,99 de 592 de candidați, iar medii între 9 și 9,99 au fost obținute de 415 elevi. Rata de promovare la nivelul județului Buzău a ajuns, astfel, la 82,98 la sută.

Din totalul celor 3.391 de candidați înscriși la Evaluarea Națională, doar 3.219 s-au prezentat la examene, iar 2.671 au obținut media peste 5. La Buzău nu au fost cazuri în care elevii să fie eliminați din săli, așa cum s-a întâmplat la prima probă de la Bacalaureat.

Cîmpeanu: „Se confirmă slaba calitate a educației în mediul rural”

Și Sorin Cîmpeanu, ministrul Educației, s-a declarat mulțumit de rezultatele obținute de către candidați, dar și de felul în care s-au desfășurat examenele: „În urma unei munci pe care o apreciez, au reușit să calibreze foarte corect subiectele, astfel încât să fie adaptate perioadei pe care au traversat-o elevii care au susținut zilele trecute Evaluare Națională. Subiectele au fost extrem de bine formulate. Asta s-a făcut cu un efort care merită să fie apreciat. La modul general, Evaluarea Națională a fost organizată anul acesta mai bine. Mult mai bine decât anul trecut (…) Numărul candidaților înscriși este mai mare decât în anii 2016, 2017, 2018, 2019 și 2021. Am avut cu 25.000 mai mulți candidați prezenți decât anul trecut. Procentual avem o prezență de 95,5 la sută în raport cu cei înscriși. Numărul mediilor peste cinci este la un maxim absolut în raport cu ultimii 10 ani. Este vorba de un procent de 82,3 la sută. Mai exact, este vorba de 122.166 de elevi care au luat medii peste 5 anul acesta, înainte de contestații. Anul trecut am avut 76,8 la sută, deci cu 5,5 la sută mai puțin. Și dacă ne referim la valoare absolută, am avut puțin peste 94.000 de elevi care au luat peste media cinci. Acum avem peste 122.000. Toate județele au fost peste 70 la sută la numărul de medii peste 5. La matematică avem 77,5 la sută medii peste cinci, mai exact 115.126 de elevi. La limba română – note peste cinci avem un procent de 85,9 la sută, 127.920 de elevi. Cea mai mică pondere a notelor peste cinci a avut-o județul Teleorman, iar cea mai mare județul Cluj cu 92,7 la sută. În București 91,6 la sută, Brăila – 91 la sută”.

Evaluarea Națională din acest an nu a scos la iveală doar punctele bune ale elevilor, ci și probleme grave în ceea ce privește cunoștințele dobândite de elevii de clasa a VIII-a, chiar dacă peste 82 la sută dintre ei au obținut medii peste 5, așa cum a declarat ministrul Sorin Cîmpeanu. Doar 6 la sută dintre elevi au putut să scrie perfect româneşte, în timp ce 21 la sută nu au putut să identifice nici măcar un verb într-un text, a spus ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, referindu-se la unul dintre exercițiile primite la Limba română, unde, printre altele, copiii au avut de conjugat la anumite forme verbele „a fi” sau „a vrea”.

Evaluarea Națională a confirmat și în acest an calitatea „slabă” a educației din mediul rural, a declarat săptămâna trecută ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, în condițiile în care în rural s-au înregistrat de trei ori mai multe medii sub 5 comparativ cu urbanul.

Doar 37 la sută dintre elevi au știut să identifice corect o propoziție principală

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu

În urma probei de la Limba Română s-a constat că doar 37 la sută dintre elevi știu să identifice corect o propoziție principală și una atributivă. „8 la sută dintre elevi nu pot identifica o informaţie prezentată explicit în primul enunţ al unui text dat. 57 la sută dintre elevi au probleme de scriere corectă, de ortografie şi de punctuaţie”, a mai spus ministrul Educației.

La Evaluarea Națională 2022, 115.126 de elevi de clasa a VIII-a, adică 77,5 la sută au luat note peste 5 la Matematică. Examenul a scos însă la iveală o serie de dificultăți pe care le au copiii. De exemplu, la subiectul al treilea, doar 6 la sută dintre elevi au rezolvat integral corect doi itemi – unul dintre aceștia viza modelarea unei configurații geometrice nefamiliare pentru a alege cea mai bună metodă de rezolvare și folosirea asemănării triunghiurilor pentru a determina o relație între lungimile a două segmente.

Potrivit informațiilor oferite de către ministrul Educației, Itemul 4b de la Subiectul al III-lea a fost printre subiectele cu cel mai mic procent de rezolvare – 6 la sută dintre elevi au rezolvat integral corect itemul care viza modelarea unei configurații geometrice nefamiliare pentru a alege cea mai bună metodă de rezolvare și folosirea asemănării triunghiurilor pentru a determina o relație între lungimile a două segmente.

Problema pe care 56 la sută dintre elevi nu au reușit să o rezolve integral corect

Subiectul al III-lea, care de obicei creează dificultăți elevilor i-a pus și de data aceasta în dificultate pe candidați. 56 la sută dintre elevi nu au răspuns complet și corect la itemul 1 de la Subiectul al III-lea, care presupunea verificarea într-o situație practic aplicativă a faptului că un număr de timbre îndeplinește condiții date – „Ana, Maria și Vlad au în total 396 de timbre. Ana are cu 25 de timbre mai multe decât Maria și cu 16 timbre mai puține decât Vlad. Poate avea Ana 132 de timbre? Justifică răspunsul dat” -, iar 63 la sută dintre elevi nu au răspuns corect și complet la acest item care presupunea rezolvarea acestei probleme prin transpunerea ei în limbaj matematic și rezolvarea ecuației obținute. Este important de menționat faptul că această problemă putea fi rezolvată și aritmetic.

Profesorii care au înregistrat diferențe de punctaj la grilă nu vor mai corecta

După ce a anunţat că în judeţul Dâmboviţa, acolo unde lucrările elevilor care au susţinut Evaluarea Naţională au fost corectate digital, doar șapte lucrări din aproximativ 4.000 au înregistrat diferenţe mai mari de un punct, Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a precizat că profesorii care au înregistrat diferenţe mari de punctaj la examenul care conţinea grilă nu vor mai avea voie să corecteze.

„În judeţul Dâmboviţa, în care am avut evaluare digitală, doar șapte lucrări din aproape 4.000 de lucrări au înregistrat diferenţe mai mari de un punct între evaluatorul 1 şi evaluatorul 2. Fiind corectare digitală, sistemul a remarcat instantaneu diferenţe mai mari de un punct şi le-a redirecţionat către alţi doi evaluatori. Aceste lucruri au putut fi reglate într-o manieră cât se poate de eficientă”, a declarat Sorin Cîmpeanu.

De asemenea, ministrul Educației a mai precizat că este un semn de îngrijorare și din partea profesorilor care au corectat grile, pentru că și acolo au fost înregistrare diferențe mari. „Pe de altă parte, un semn de îngrijorare avem, deoarece am observat situaţii în care la componenta de grilă au fost diferenţe de evaluare, lucru care este inadmisibil. Dacă la altfel de subiecte putem să înţelegem că există diferenţe de notare, la grilă nu ar fi niciun fel de explicaţie. Am reuşit să corectăm aceste lucruri şi, mai mult decât atât, cunoaştem şi profesorii care au înregistrat diferenţe de punctaj la partea de grilă, lucru pe care, repet, îl consider inacceptabil”, a declarat Cîmpeanu.

Și în cazul acestor profesori se va aplica aceeași metodă, iar aceștia nu vor mai avea voie să corecteze, potrivit ministrului Educației.

 

Articole similare

Adblock Detected

Please consider supporting us by disabling your ad blocker