Capitala, Clujul, Constanța sau Valea Prahovei sunt destinațiile preferate de turiștii care tranzitează România, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS). La polul opus, însă, câteva județe abia reușeșc să strângă un număr mic de turiști, printre ele fiind și Buzăul.
În primele șase luni ale acestui an, Buzăul a fost vizitat de 69.425 turiști, fiind pe locul 10 de la coada clasamentului. Buzăul ar trebui să crească de la an la an în ochii turiștilor, mai ales că acum avem și GEOPARCUL UNESCO, iar turiștii sunt atrași de natură și aceste fenomene naturale pe care le pot vizita aici, printre care amintim Focurile vii, trovanții sau Vulcanii noroioși.
Situația de față nu s-a schimbat deloc față de acum mai bine de un deceniu: „Potrivit unui sondaj publicat prin toamna lui 2011, Buzăul se afla pe locul 31 (din 41) în topul preferințelor și destinațiilor turistice autohtone. Încercăm aici să-l facem mai vizibil. Buzăul turistic înseamnă și altceva decât Vulcanii noroioși, tabăra Măgura, lacul Siriu sau mănăstirea Ciolanu”, se arată pe site-ul dedicat www.turismbuzau.ro. „Din tot felul de motive, cam jumătate dintre potențialele atracții turistice prezentate aici, locuri tentante/pitorești, nu pot fi vizitate în condiții normale: acces greoi (imposibil), proprietăți private, lipsa unor amenajări sumare, lipsă Salvamont, ursul etc”, mai arată sursa citată.
„Județul Buzău are atât de multe de arătat încât acest articol cu greu va putea cuprinde toate locurile care merită vizitate. Configurația geografică, varietatea peisajului și multitudinea de râuri au creat condiții propice pentru așezările omenești și continuitatea acestora de-a lungul timpurilor. Peisajele variate, în special în zona de munte și deal, cât și elementele populare, etnografice și istorice oferă o atracție specială pentru turiști. Munții Buzăului și Vrancei situați în partea nordică a județului, acoperiți de păduri seculare și pajiști largi cu faună bogată, sunt puncte de interes atât pentru turiștii care vin aici la odihnă, cât și pentru pescari și vânători”, se arată pe site-ul www.despretoate.com la secțiunea „Turism”.
Cel mai puțin atrăgător județ: Teleorman
Poate că județul ar putea deveni o destinație turistică. Dar deocamdată, nicăieri în România numărul turiștilor care-l vizitează nu e atât de mic. Pe site-ul Consiliului Județean Teleorman, scrie că potențialul turistic nu este unul impresionant, în principal fiind practicat turismul de tranzit și agrement.
„Se poate practica în condiții deosebite pescuitul și vânatoarea. Datorită configurației sale geografice – câmpie traversată de ape, principalul punct de atracție este fluviul Dunărea și lunca sa, care este de o frumusețe aparte, fiind zona cu cele mai generoase atracții”, mai notează autoritatea județeană. Datorită facilităților care vor fi create la Turnu Măgurele, turismul și capacitățile de cazare se vor dezvolta foarte repede în această zonă. Pentru localitățile situate pe malul Dunării, agroturismul este o idee de viitor datorită posibilităților de pescuit și vânătoare existente în zonă și care reprezintă puncte de atracție pentru turiști, mai scriu cei de la CJ. Teleorman.
Site-urile de profil notează ca atracții Muzeul Județean de Istorie, Catedrala Ortodoxă Sf. Alexandru, Mănăstirea Plaviceni-Aluniș, Cetatea Mircea cel Bătrân, Casa Memorială Marin Preda, Casa Memorială Zaharia Stancu, Cetatea Cazacilor, Curtea Constantin Bălăceanu, Rezervația Vătăfu-Lunguleț.
În iunie 2023, în Teleorman au existat 131 de sosiri ale turiștilor străini.
Giurgiu, al doilea județ lipsit de turiști
În iunie anul acesta, doar 400 de turiști străini au ajuns în Giurgiu, deși ai ce vizita în județ. Pe site-urile de promovare turistică sunt menționate mai multe obiective de avut în vedere: Turnul cu ceas, Cetatea lui Mircea, Statuia lui Mihai Viteazu, Biserica Înălțarea Domnului, Mausoleul Eroilor, Muzeul Județean Teohari Antonescu, Schitul Sfântul Nicolae, Plaja Veche, Podul Bizetz, Ateneul Nicolae Bălănescu ș.a.
Ambițiile autorităților sunt mari, dar mai e mult până la îndeplinirea lor. „Modernizarea, dezvoltarea și creșterea capacității portului Giurgiu de a primi și gestiona nave pentru turism, inclusiv nave de croazieră”, arată CJ Giurgiu în strategia pe care și-o propune.
Alte locuri de vizitat: Mănăstirea Comana, Parcul Natural Comana, Baza hipică Regatul Cailor Adunații-Copăceni, Centrul Vechi Giurgiu, Lacul Greaca sau Rezervația de Bujor Românesc Padina Tătarului.
Consiliul Județean Giurgiu, împreună cu autoritățile bulgare, au derulat mai multe proiecte comune prin care s-a încercat creșterea numărului de turiști. E drept, în cazul unora, rezultatele au fost modeste. În cadrul unuia din aceste proiecte „au fost selectate 10 sate din județul Giurgiu și 10 sate din districtul Ruse cu cel mai mare potențial pentru turism rural. Acesta a fost evaluat într-un studiu comun al comunităților rurale cu potențial turistic. Bazat pe Studiul comun, a fost dezvoltată o strategie comună de evaluare care explorează potențialul zonei mai largă Giurgiu-Ruse de a atrage căutare turistică și de a dezvolta un brand puternic de calitate și o etichetă regională prin experiențe și produse care pot fi oferite. Pentru promovarea Strategiei comune de evaluare, partenerii proiectului au planificat o serie de mese rotunde cu părțile interesate din fiecare din cele 20 de sate selectate. De asemenea, au fost realizate o serie de activități de comunicare și materiale promoționale, precum și videoclipuri promoționale”, se arată pe pagina proiectului.
Județul Olt
Județul Olt a beneficiat de prezența a circa 1.700 de turiști străini în iunie. Cele mai importante atracţii turistice sunt Pădurea de la Reşca cu cabana de vânătoare, Mănăstirile Brâncoveni, Calui sau Clocociov, Cetatea Sucidava de la Corabia, centrul de ceramică de la Oboga-Calui, Municipiul Slatina, Muzeul de arheologie şi etnografie din Corabia sau Casa Memorială Nicolae Ceaușescu. Dar sunt şi alte locuri frumoase.
Cele mai vizitate localități din județ sunt Slatina (14.000 de turiști în 2022), Caracal (3.500 turiști), Corabia (2.000 de turiști) și Scornicești (1.100 turiști anul trecut). Cea mai puțin vizitată localitate (doar 23 de turiși în 2022): Bobicești.
Județul Sălaj
Are multe locuri frumoase, cei de la Consiliul Județean par să se ocupe de „Sălajul turistic”, dar cu toate acestea… în iunie, doar circa 1.500 de turiști străini au venit în Sălaj.
Locuri de vizitat: Grădina Botanică „Vasile Fati” Jibou, Muzeul tradițional din Iaz, Muzeul Memorial al Holocaustului din Transilvania de Nord – Sinagoga a fost construită în anul 1883 și transformată în primul Muzeu al Holocaustului din România, Complexul Arheologic Porolissum, Grădina Zmeilor, rezervaţie naturală protejată, de tip geologic și peisagistic, unică în lume care impresionează prin aspectul şi complexitatea formelor acestor stânci, Poiana Narciselor, Calcarele de Rona.
Județul Ialomița
Problema în Ialomița este că are foarte puține locuri de cazare. Circa 2.500 în tot județul, din care 2.000 sunt doar în stațiunea Amara. Dar de văzut, ai ce vedea acolo. Cel mai cunoscut și căutat obiectiv turistic din Ialomița este lacul Amara. Peisaj deosebit, lac cu nămol care are proprietăți curative, ideal pentru tratarea diferitelor afecțiuni: de la dermatologice, neurologice periferice, la cele reumatice inflamatorii. Lacul se găsește la circa 7 kilometri de municipiul Slobozia.
Manastirea Balaciu, construită între anii 1822 și 1825 este o altă țintă turistică demnă de a o bifa într-o excursie, precum și lacul Strachina, considerat rezervație naturală protejată și un adevărat paradis pentru păsările de apă. Piscul Crasani, unul dintre cele mai vechi situri arheologice din țară, unde s-au descoperit cele mai vechi urme de așezare fortificată din Muntenia, urmele datând din perioada neolitică. Peste ruinele vechii așezări fortificate s-a ridicat ulterior cetatea geto-dacica Helis, cunoscută și sub denumirea de „Cetatea Soarelui”, despre care se spune că ar fi fost resedința cunoscutului rege Dromichaites. Cercetările susțin că, în perioada geto-dacilor, cetatea Helis a fost un important centru comercial.
