Analfabetismul reprezintă o gravă problemă în România, arată datele oficiale obținute în urma Recensământului. Statisticile arată că există o mare discrepanță între regiuni și grupuri sociale în ceea ce privește nivelul de alfabetizare.
Județele în care ponderea analfabeților – persoane de peste 14 ani care nu știu să citească și să scrie în total populație de peste 14 ani – este cea mai ridicată sunt Giurgiu, Brăila, Călărași și Mureș, scrie Hotnews, care citează datele de la Recensământ. La polul opus sunt Gorj, Argeș și Bistrița Năsăud.
Buzăul se află în Top 10 la analfabetism, mai arată datele, ocupând locul 10. Procentul de analfabeți din județul Buzău este de 0,97 la sută, ceea ce înseamnă că 3.411 de buzoieni nu știu să citească și să scrie. Este drept, aceste rezultate sunt influențate de etniile în care incidența analfabetismului e mai ridicată. Prin urmare, din totalul celor 3.411 buzoieni care nu știu să citească, 899 sunt români, 486 sunt romi, iar restul sunt de alte etnii.
Această problemă afectează în special zonele rurale și comunitățile marginalizate, unde accesul la educație și resursele necesare este limitat. Femeile și persoanele în vârstă sunt de asemenea în mod desproporționat afectate de analfabetism. De asemenea, comunitățile de romi sunt slab alfabetizate, arată datele citate de analiză.
Există mai mulți factori care contribuie la această situație. Unul este sărăcia, care limitează accesul la școlile și resursele educaționale. Mulți copii sunt nevoiți să abandoneze școala înainte de a-și finaliza studiile din cauza lipsei de resurse financiare. În plus, infrastructura precară în multe zone rurale face ca școlile să fie greu accesibile sau chiar inexistente. Un alt factor important este nivelul scăzut al investițiilor în educație.
La nivel național sunt 135.000 de persoane analfabete.
Școala românească produce analfabeți pe bandă rulantă
Copiii din România care termină ciclul gimnazial sunt în majoritate analfabeți funcțional sau au un nivel „funcțional” minim, arată rezultatele unui studiu realizat de BRIO (site care furnizează teste digitale standardizate, prin care elevii români din clasele I-XII își pot evalua obiectiv cunoștințele la principalele materii școlare și își pot îmbunătăți performanța la examene) în anii 2021–2022. Doar 11 la sută dintre elevii de gimnaziu din România înțeleg un text citit și sunt capabili să extragă din el o informație, arată datele BRIO. Studiul a fost realizat pe o perioadă de 15 luni, între ianuarie 2021 și aprilie 2022.
În timp ce 11 la sută dintre absolvenții de gimnaziu au fost calificați ca având nivel „funcțional”, alți 47 la sută se încadrează în categoria „minim funcțional”, iar 42 la sută sunt în zona nefuncțională. Experții subliniază că această problemă este gravă, întrucât un analfabet funcțional nu poate să înțeleagă corect semnele de circulație sau informațiile de pe afișe. Conform datelor, există o diferență minoră între fete și băieți în ceea ce privește alfabetizarea, cu 40 la sută dintre fete și aproape 44 la sută dintre băieți situați în zona nefuncționalității.Analfabetismul funcțional are consecințe pe termen lung, cum ar fi sărăcia, ca urmare a unui venit mic obținut la un job prost plătit, o sănătate fizică slabă și o speranță de viață redusă.
