Mai multe consilii judeţene au inaugurat sisteme dedicate gestionării deșeurilor textile, menite să asigure fie reciclarea, fie reutilizarea hainelor şi a materialelor vechi, contribuind astfel la reducerea risipei şi protejarea mediului.
La început, colectarea deşeurilor textile era gestionată în câteva localităţi doar de organizaţii non-guvernamentale. Treptat însă, autorităţile locale şi-au asumat rolul principal, mai ales după ce, începând cu 1 ianuarie 2025, legislaţia europeană a impus obligativitatea separării acestor deşeuri. Începând cu acest an, toate statele membre ale Uniunii Europene trebuie să organizeze colectarea separată a deșeurilor textile, conform Directivei UE 2018/851. Practic, materialele textile vor fi depozitate în containere special amenajate, igienice şi protejate împotriva umezelii sau a oricărei contaminări.
Cei care aleg să doneze hainele vechi ar trebui să le spele și să le ambaleze în pungi înainte de a le depune în containerele dedicate. Ulterior, firmele specializate vor ridica aceste articole, utilizând vehicule destinate exclusiv transportului de deșeuri textile, pentru a evita orice contaminare cu alte tipuri de deșeuri.
În județul Buzău, 80 la sută dintre primării colectează deșeuri textile prin intermediul containerelor, în celelalte localități fiind organizate periodic campanii de strângere a materialelor uzate.
Primăria Buzău colectează separat înainte de intrarea în vigoare a directivei europene, iar prin cele o sută de containere amplasate în tot orașul sunt adunate lunar în jur de 200 de tone de textile și încălțăminte, administrația urmărind în viitor o reciclare pe tipuri de țesături.
Începând cu 1 ianuarie 2025, în România a intrat în vigoare colectarea separată și pentru fracția de deșeuri textile, care, dincolo de a fi o obligație legală ce generează costuri operaționale noi pentru colectare, reprezintă și oportunități de afaceri, dacă materialele sunt colectate în vederea reutilizării sau reciclării textilelor. La nivelul Asociației de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) „Eco Buzău 2009”, înființată în scopul gestionării eficiente a serviciilor de salubritate la nivelul a 85 de unități administrativ-teritoriale membre, în cea mai mare măsură colectarea deșeurilor textile se face prin intermediul unor containere, sau prin campanii derulate la anumite intervale de timp.
80 la sută din cele 85 de primării care sunt membre ADI colectează cu containere deșeurile textile, iar diferența de 20 la sută prin intermediul unor campanii. Din ADI nu fac parte municipiul Buzău și comuna Gălbinași, dar acestea dispun de containere. Dacă nu au avut bani să achiziționeze containere speciale, au amenajat din containerele metalice sau din plastic și au scris pe ele „Deșeuri textile”. „Toată lumea colectează textile. Chiar dacă se face colectare de textile, din păcate nu ai unde să le reciclezi, sunt foarte puțini reciclatori (…) Hainele bune sunt împachetate și trimise în alte locuri, spre exemplu Pakistan. Cele rupte, deteriorate, dar nu contaminate, sunt tocate și se fac lavete, iar cele murdare, contaminate se valorifică termic, spre fabricile de ciment”, a declarat directorul executiv al ADI Eco Buzău, Mircea Șendruc, citat de Profit.ro.
Cel mai mare bazin de reciclare din județ este în municipiul Buzău. Primăria orașului a dezvoltat încă din anul 2023, înainte de intrarea în vigoare a directivei europene, un proiect pilot de colectare a deșeurilor provenite din textile, dar și a încălțămintei uzate. „Municipiul Buzău a fost printre primele din România care a implementat un sistem de colectare a deșeurilor provenite din textile și încălțăminte, pentru că în paralel preluăm și astfel de obiecte vestimentare în cele peste o sută de containere amplasate pe domeniul public. Inițial am început în 2023 cu un proiect pilot ce a inclus zece containere în diverse zone ale orașului și iată că în urma unei colaborări cu un agent economic privat, am reușit din anul 2024 să amplasăm pe întreg domeniul public al orașului astfel de containere. Am implementat acest sistem înainte ca municipalitățile să fie obligate să folosească acest sistem de introducere a fracției în colectarea efectuată de către firmele de salubritate”, a precizat pentru aceeași sursă viceprimarul Ionuț Apostu.
Lunar, la nivelul municipiului se strâng aproximativ 200 de tone de deșeuri textile și încălțăminte, pe viitor administrația locală având în plan colectarea lor pe categorii de țesături, ținând cont de interesul crescut pe care operatorii economici îl au pentru bumbac. „Se strâng estimativ în jur de 200 tone de deșeuri din textile în municipiul Buzău, lunar, deșeuri care nu mai merg spre depozitare la groapă. Cea mai mare parte din deșeuri sunt readuse la viață, fiind exportate în diverse țări atât din Asia cât și din Orientul mijlociu. Pentru aceste deșeuri care nu mai merg la depozitare în groapă, nu se mai plătește acea taxă de depozitare și taxa de economie circulară, dincolo de posibilitatea de a reutiliza aceste deșeuri provenite din textile. La acest moment, în funcție de diverse inițiative private, pentru că avem informații că cel puțin unul dintre agenții economici din Buzău va implementa un sistem prin care va recicla efectiv aceste deșeuri textile, separate pe anumite categorii, de exemplu deșeurile din bumbac, și în momentul în care va fi implement acest sistem, să găsim o soluție pentru a face o colectare separată pentru o utilizare cât mai judicioasă în cazul unei reciclări efective, în funcție de calitatea lor și pe anumite categorii de țesături. Bumbacul este foarte solicitat pe piață în cazul unei reciclări, în spiritul economiei circulare”, a mai spus viceprimarul Apostu
