duminică, 05 iulie 2020

Buzăul luptă să devină primul oraș circular din România

• Cu ajutorul reprezentanților Green Group și IRCEM, miercuri au fost lansate în dezbatere publică mai multe proiecte

Miercuri. 9 octombrie, s-a făcut un al doilea pas pentru ca Buzăul să devină primul oraș circular din România, adică un oraș  care va reduce la minimum deșeurile și poluarea prin reciclarea deșeurilor și reutilizarea materialelor.

Primăria Buzău a fost gazda evenimentului “Buzău oraș circular 2030”, eveniment ce face parte dintr-un proiect care  conține “Strategia privind tranziția de la economia liniară la economia circulară a orașului Buzău în concordanță cu directiva Uniunii Europene 2018/848 și stabilirea planului de acțiuni”

Platforma inovativă BUZĂU CIRCULAR a fost lansată de Green Group, Institutul pentru Cercetări în Economie Circulară și Mediu ,,Ernest Lupan” (IRCEM), împreună cu Primăria Buzău și Coaliția pentru Economia Circulară   în data de 16 mai și, de atunci și până în prezent, au fost identificate domeniile din municipiu care pot face pasul semnificativ în realizarea unei economii circulare și au fost clarificare multe alte aspecte pe marginea cărora inițiatorii au cerut, în primă fază, părerea celor prezenți în sală, urmând ca și alți buzoieni, prin consultarea materialelor puse la dispoziție de inițiatori, să își exprime punctele de vedere  față de acest proiect prin care se dorește implementarea principiilor economiei circulare care înseamnă diminuarea efectelor crizei globale de resurse și continuarea dezvoltării făra a  se consuma resurse materiale suplimentare.

„Cel puțin cinci proiecte vrem să le dezvoltăm în urma propunerilor dumneavoastră, cu linii de finanțare de la Uniunea Europeană, finanțare nerambursabilă sau finanțare rambursabilă. În urmă cu o lună, UE a dispus fondurile pe economie circulară și sunt 27 de miliarde de euro pe zona aceasta. Pe lângă economia circulară mai sunt și fonduri pentru bioeconomie. Cel mai bun ­exe­mplu este Clujul, de unde vin eu. Noi am accesat fonduri la tot ce se poate accesa. Același lucru poate să l facă și Buzăul, pentru că sunt linii de finanțare nerambursabile , iar noi vom veni cu soluții în zona aceasta”, a spus Simina Lăcătușu, reprezentant IRCEM.

Proiectele recomandate de inițiatorii proiectului și supuse atenției buzoienilor sunt: o bancă de gene care va facilita reducerea risipei de alimente, valorificarea deșeurilor organice prin producerea de biogaz, integrarea principiilor de permacultură și de agricultură sustenabilă, implicarea copiilor și a tinerilor în activități de regenerare urbană, transformarea municipiului Buzău ca pol al dezvoltării urbane durabile în România și atragerea investițiilor în oraș, crearea unor laboratoare vii în oraș cu scopul de a colecta și de a analiza date privind funcții sociale de mediu, valorificarea și stimularea ecoturismului și a clădirilor noi, neutre din punctul de vedere al emisiilor de carbon, găsirea de alternative pentru materiale de construcții actuale și reciclarea deșeurilor din construcții, școli care să îi educe pe copii în direcția economiei circulare, susținerea introducerii energiilor alternative verzi în municipiul Buzău, valorificarea apelor uzate și pluviale prin optimizarea randamentului resur­selor, obținerea de energie regenerabilă din biomasă și eco-inovarea prin crearea unor incubatoare de afaceri în municipiul Buzău.

,,Reuniunea de astăzi este importantă pentru că ne-am dorit un oraș circular, un oraș sustenabil și ne trebuie o strategie după care să funcționăm. Am venit cu un obiectiv clar și cu câteva subobiective pe care am vrea să ni le asumăm până în 2030. Comisia Europeană, în următorul exercițiu financiar 2020-2027, va veni cu foarte  multe fonduri pe zona aceasta al economiei circulare, cu foarte multe finanțări. Vor fi foarte mulți bani, tocmai pentru că  această comisie își dorește să fim mai responsabili cu resursele noastre și cu ceea ce înseamnă stilul nostru de viață. Obiectivul principal pe care ni l-am propus este ca până în 2030 circularitatea să devină o practică de uz comun”, a spus la această întâlnire Simina Lăcătuș, reprezentant IRCEM.

Școala 11, prima unitate de învățământ circulară din România

Măsurile care vor fi implementate pentru a se ajunge în final la economia circulară  se vor lua în baza unui program de acțiune concret și ambițios, cu măsuri care acoperă întregul ciclu: de la producție și consum, la gestionarea deșeurilor și piața materiilor prime secundare, din această schemă nefiind exclusă, ci dimpotrivă constituind o prioritate educația atât a elevilor, cât și a părinților și bunicilor. Astfel, primarul Constantin Toma a anunțat în cadrul acestei întâlniri, că Școala nr. 11 din municipiul Buzău este primul obiectiv pe cale să aplice  economia circulară.

„Școala 11 va fi prima școală circulară din România. Se lucrează deja la proiect și, probabil că, dacă nu în luna octombrie, în luna noiembrie vom pune și banii, în sensul de lucrare teoretică. Deci ce se va întâmpla cu Școala 11? Va fi școală circulară. În ce va consta asta? Toată apa de ploaie nu o va mai plăti Primăria Buzău. În momentul acesta, apa aceasta ajunge la 1 milion de euro, calculată în primăvară. Pentru toate străzile, toate trecerile, trotuarele la școli, apa meteorică este plătită cu același preț ca și apa uzată. Pentru că nu avem un sistem dual de colectare, apa meteorică ajunge pe aceeași canalizare cu apele uzate la stația de epurare. Cheltuiești o mulțime de bani să îndeplinești normele NTPA 001, când aproape e bună de băut. Vom aduna toată apa de ploaie la școală în bazine subterane și supraterane și toate toaletele vor fi alimentate cu această apă, iar sistemele de încălzire apă caldă va fi cu astfel de apă. Și vom asigura și irigații, pentru că vom avea banca de gene și vom avea câte o seră la fiecare școală ca să vadă copiii în fiecare școală că roșia aia crește undeva. Se vor monta panouri fotovoltaice care să producă energie electrică. În unitățile de învățământ în  care se va produce mai multă energie electrică decât consumă, sistemul național de transport al ener­giei electrice trebuie să le  plătească bani. Pentru Școala 11  vor fi două branșamente, fiecare cu 27 kw.

Gestionarea selectivă a deșeurilor o vom face pe 5-6 fracții.  Va fi un panou imens la intrarea în Școala 11 care va explica ce înseamnă economie circulară, ca să citească acolo și bunica și părintele și copilul; și de când a intrat în clasa I să vadă ce trebuie să facă el”, a spus edilul șef al orașului, Constantin Toma.

Iazul Morilor, un obiectiv important în acest proiect

De departe, în acest proiect o problemă importantă este cea privind gestionarea resurselor de apă. În ceea ce privește Iazul Morilor, primarul municipiului spune că  acesta va colecta apa de ploaie și o va duce și în alte lacuri, fapt care ar putea să mărească suprafața de apă din munici­piul Buzău. „Sperăm să ajungem de la 15 hectare la 100 cu suprafața de apă în municipiul Buzău”, a spus primarul municipiului Buzău.

1 COMENTARIU

  1. Ca sa vezi ! Si toata lumea credea ca un Buzau „circular” ar fi sa se termine centura Braila -Pod Maracineni ,dar sa si continue pana la Berca pe digul drept al raului. Si mai credea omul ca pierdandu-te in oras, nu mai opresti automobilul sa tot intrebi cam pe unde se poate iesi , orasul sa fie circulabil si sa existe indicatoare , asa cum pretindem noi ca suntem acum , ca suntem in Europa. Il putem numi oras verde, oras lipsit de plastc, nu oras circular si apoi cu atatia etnicosi si cu neamuri ce s-au degradat rau dupa 89, este f. greu sa faci acesti pasi.

Comments are closed.

loading...
error: Content is protected !!