În România, aproximativ 41 la sută dintre românii cu vârsta de muncă (între 15 ani și vârsta de pensionare) sunt salariați, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS). Calculele realizate de Ziarul Financiar indică o creștere mare a șomajului concomitent cu scăderea procentui persoanelor salariate. Statisticile au inclus persoanele cu vârsta cuprinsă între 15 şi 64 de ani aflate în statisticile cu privire la populaţia rezidentă a României la începutul anului 2022. Astfel, populaţia rezidentă cu vârsta cuprinsă între 15 şi 64 de ani era de 12,3 milioane de persoane la începutul acestui an, iar numărul salariaţilor măsurat de INS este de circa 5,1 milioane.
Cinci județe din România au înregistrat o pondere a salariaților mai mică de 30 la sută. Este vorba despre Botoșani (25 la sută), Vaslui (26 la sută), Giurgiu (24 la sută), Călărași (28 la sută) și Dâmbovița (29 la sută). Cea mai mare pondere a fost înregistrată în Capitală, în Cluj şi în Braşov. „În categoria de vârstă 15 – 64 de ani avem un număr important de tineri care se află la studii. Chiar dacă, legal, începând cu 16 ani ei pot fi încadraţi în muncă, puţini o şi fac (…) În ţări precum Germania, jumătate din populaţie lucrează, plăteşte taxe, plăteşte asigurări sociale, spitale, toate cele care lipsesc aici, iar acolo vorbim deja de o criză. Ar trebui să fim la 8 milioane de angajaţi”, scrie zf.ro.
La Buzău, numărul salariaților este de 89.624, ceea ce reprezintă o pondere de 36 la sută din totalul populației cu vârsta de muncă, potrivit sursei menționate anterior. Din păcate, statisticile nu sunt încurajatoare, mai ales că, de curând, a fost anunțată închiderea unei importante companii din municipiul Buzău, care a lăsat șomeri aproximativ 140 de buzoieni. Potrivit celor declarate de către Ionel Tociu, directorul AJOFM Buzău, nu există semnale care să arate faptul că în următoarea perioadă ar mai exista companii care să își închidă activitatea la Buzău. „Până la ora aceasta, exceptând acea companie (Heurtey Petrochem Manufacturing S.A, n.r.) nu avem niciun semnal clar că în următoarea perioadă, sau cel puțin pentru primul trimestru al anului 2023 ar mai fi fenomene de genul acesta”, a declarat pentru OPINIA Ionel Tociu.
Rata șomajul a depășit 5 la sută
„La 31 decembrie 2021, populația activă în județul Buzău a fost de 171.200 de locuitori. Acum două, sau trei luni de zile, Direcția de Statistică, în urma prelucrării parțiale a datelor de la Recensământ a anunțat oficial , că în Buzău populația activă înseamnă 141.900 de locuitori. Asta înseamnă că este o scădere de 30.000 de locuitori pe populația activă în Buzău. La data de 30 noiembrie, rata șomajului în județul Buzău a fost de 5,28 la sută, cu amendamentul de recalculare, numărul total de șomeri a fost de 7.493 de persoane (față de 8.138 persoane la 31 decembrie 2021), dintre care, la 30 noiembrie 2022, 842 de persoane sunt șomeri indemnizați – din câmpul muncii -, față de 1.584 de persoane, șomeri indemnizați la 31 decembrie 2021. Dacă pe primele 11 luni ale anului 2022 numărul șomerilor încadrați în județul Buzău a fost de 7.855, la sfârșitul anului 2021, numărul persoanelor încadrate în șomaj a fost de 9.800. O primă constatare pe aceste cifre: numărul șomerilor neindemnizați -416 – a rămas aproximativ același, raportat la finalul anului 2021, iar numărul șomerilor indemnizați a scăzut față de 2021, pentru că au fost multe măsuri active cu finanțare nerambursabilă europeană pe care le-am adus în județul Buzău”, a mai spus directorul AJOFM Buzău.
În continuare pe piața buzoiană este nevoie atât de forță de muncă calificată, cât și de forță de muncă necalificată. Multe firme din județul Buzău au nevoie de personal calificat care să ia locul buzoienilor în vârstă, ieșiți la pensie și care cumulează salariul cu pensia, dar, din păcate, angajatorii găsesc cu greu forță de muncă, în condițiile în care zilnic sunt disponibile peste 250 de locuri de muncă în județul Buzău. Așa se face că media de vârstă a buzoienilor care lucrează depășește cu ușurință 30 de ani, județul având nevoie de forțe proaspete de muncă. „Sigur (media de vârstă depășește 30 de ani, n.r.), din ce vedem că vin la noi, majoritatea persoanelor depășesc 50 de ani, unii chiar mai au un an doi până la pensie. Și pentru că disperarea este atât de mare în mediul economic și la Buzău și peste tot în România, se lucrează cu forță de muncă care cumulează pensia cu salariul”, a mai precizat Ionel Tociu.
România, pe locul 8 în Uniunea Europeană la rata șomajului
Rata șomajului din România a ajuns la 5,3 la sută în luna iunie 2022, se află într-o ușoară scădere față de iunie 2021 (-0,1 puncte procentuale) şi se află la cel mai scăzut nivel din februarie 2020, luna de dinaintea începutului pandemiei, când rata șomajului era de 5,2 la sută, potrivit datelor Institutului Național de Statistică.
Rata șomajului calculată potrivit Biroului Internațional al Muncii a variat între 4 şi 6 la sută, în ultimii cinci ani. Indicatorul este calculat de două instituții din România: Institutul Național de Statistică (care calculează rata șomajului BIM, pe baza unei anchete în gospodării) şi ANOFM (Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, aflată în subordinea Ministerului Muncii, care numără șomerii care primesc indemnizație de șomaj, precum şi pe cei care trec pe la agenție ca să-şi caute un loc de muncă, deși nu primesc ajutor de șomaj).
ANOFM consemna că în anul 2016 rata șomajului a fost de 4,77 la sută, cu 418.237 de șomeri înregistrați în evidențele instituției. În anul 2017, rata șomajului se menține la 4,02 la sută, fiind mai mică cu 0,75 de puncte procentuale, față de aceeași valoare a anului precedent, potrivit datelor furnizate de ANOFM. În decembrie 2018, rata șomajului a înregistrat la nivel național 3,31 la sută, în scădere sub valoarea înregistrată la finele aceleiași luni a anului 2017, cu 0,71 puncte procentuale. În 2019, numărul șomerilor a coborât de la 288.896, la 257.865 la finalul anului 2019. În ianuarie 2020, în timp ce rata șomajului scădea la un minim istoric, ajungând la 2,98, pe măsură ce pandemia a lovit treptat tot mai multe sectoare de activitate care au fost nevoite să facă restructurări și să dispună angajații în șomaj, rata avea să urce până la 3,26 la sută în septembrie.
Rata șomajului în zona euro a atins un nou minim istoric în luna octombrie, coborând la 6,5 la sută din populația activă, de la un nivel de 6,6 al sută în luna septembrie. În anul 2021 România ocupa locul 8 în ceea ce privește rata șomajului în uniunea Europeană. În același an, în rândul celor 27 de state membre ale UE, în decembrie, cele mai ridicate rate ale șomajului s-au înregistrat în Spania (16,2 la sută), Lituania (10,1 la sută) şi Italia (9 la sută), iar cele mai scăzute în Cehia (3,1 la sută), Polonia (3,3 la sută), Olanda (3,9 la sută), Malta (4,5 la sută), Germania (4,6 la sută), Slovenia (4,7 la sută), Bulgaria (4,8 la sută) şi România (4,9 la sută).
