Venitul minim garantat, unul dintre cele mai importante programe de promovare a incluziunii sociale şi de combatere a sărăciei, rămâne în continuare singura sursă de bani pentru mai bine de 9.000 de buzoieni. Cel puțin așa arătau datele statistice centralizate de Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (ANPIS) în luna iulie. Actul normativ care reglementează acest program este binecunoscuta Lege nr. 416/2001 care prevede acordarea unui ajutor social lunar care se calculează ca diferenţă între nivelul venitului minim garantat prevăzut de lege şi venitul net lunar al familiei sau al persoanei singure. Ea a fost modificată în luna iulie 2018 prin Legea nr. 192/2018, în principal cu scopul de a facilita integrarea pe piaţa forţei de muncă a membrilor de familie beneficiari ai ajutorului social. Cu alte cuvinte, în situaţia în care beneficiarii de ajutor social refuză un loc de muncă sau participarea la serviciile pentru stimularea ocupării forţei de muncă şi de formare profesională oferite de agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă, dreptul la ajutorul social încetează. În cazul refuzului unui loc de muncă, se poate solicita un alt drept doar după o perioadă de 12 luni de la data deciziei de încetare a dreptului. Directorul AJOFM Buzău, Ionel Tociu spune că, în acest moment, în baza de date a instituției se află circa 1700 șomeri, care beneficiază și de indemnizație, restul, până la 12.300 persoane aflate în evidență și plată , aproape 10.500 sunt beneficiarii venitului minim garantat, care provin în majoritate covârșitoare din mediul rural.
Potrivit aceleiași legi, a fost prevăzută și obligaţia primarilor de a întocmi planul de activităţi sezoniere pe baza solicitărilor primite de la persoane juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale sau întreprinderi familiale care au nevoie de forţă de muncă precum şi stabilirea condiţiilor de efectuare a activităţilor sezoniere de către beneficiarii de ajutor social, inclusiv remunerarea acestor activităţi sezoniere.
