Administrație

VIDEO / Bolojan la Buzău: ,,Unirea cu Ținteștiul, un proiect de dezvoltare locală în care cred și care își va dovedi justețea”

Președintele Consiliului Județean Bihor, liberalul Ilie Bolojan, fost primar al municipiului Oradea timp de trei mandate, a fost, ieri, la Buzău pentru a-l sprijini pe primarul Constantin Toma în campania în vederea referendumului din 26 septembrie, în urma căruia municipiul Buzău s-ar putea uni cu comuna Țintești.

,,Sunt trei motive pentru care am venit la Buzău. În primul rând, pentru a susține un proiect de dezvoltare locală în care eu cred și care sunt convins că în anii următori își va dovedi justețea în dezvoltarea municipiului Buzău și a zonei metropolitane a acestuia, în al doilea rând sunt prezent aici din respect pentru locuitorii din Buzău și, nu în ultimul rând, din prietenie și respect pentru domnul primar Toma”, a spus Bolojan în conferința de presă pe care a organizat-o împreună cu primarul municipiului Buzău, Constantin Toma.

În sprijinul ideii de unificare a comunelor mici cu municipiile din apro­pierea lor, Bolojan a enumerat și a detaliat mai multe argumente: ,,Sunt studii, sunt reguli, care arată cum se dezvoltă comunitățile, reguli pe care, dacă le respecți, o comunitate are condiții de dezvoltare, dacă nu le respecți, în mod cert ai întârzieri. Așa cum, din păcate, le are și țara noastră și foarte multe comunități, față de țările dezvoltate”, a spus fostul primar al municipiului Oradea, care susține că în orice demers adminustrativ trebuie ținut cont de ,,cei trei D ai dezvoltării: densitate, divizare și distanțe”.

Cei trei D ai dezvoltării

Ilie Bolojan a explicat în ce mod acționează cele trei reguli enumerate mai sus în cazul unificării unor mu­nicipii cu comune limitrofe. ,,Regulile sunt clare: cu cât ești mai apropiat, cu atât te dezvolți și tu mai mult; deci miza în dezvoltare este să micșorezi distanțele față de zonele care sunt dezvoltate (…) Ești în pro­xi­mitatea unui oraș mare, numărul de locuri de muncă la care ai acces este mai mare și, deci, ai o șansă mai bună; ești la o distanță mai mare, naveta este mai lungă, mai complicată, nu te poți dezvolta. Prin urmare, un lucru de bază pe care trebuie să îl facă orice administrație rațională este să micșoreze distanțele față de zonele care se dezvoltă; înseamnă o conectivitate mai bună, înseamnă autostrăzi, înseamnă conectivitate aeriană, adică se poate, înseamnă un transport feroviar bun și așa mai departe”, a spus acesta.

Bolojan susține că exis­tă o legătură de proporțio­nalitate directă între po­pulația unei comunități și prosperitatea acesteia: ,,Al doilea este densitatea; toate studiile arată că, în gene­ral, cu cât o localitate este mai mare, cu atât productivitatea și câștigurile sunt mai mari. Deci nu-i totuna unde te naști, dacă te naști într-o localitate mică sau în una mare; sunt statistici pe această temă, sunt studii de dezvoltare. Există o legătură clară între creș­terea populației și creșterea prosperității. Încă nu s-a constatat că scăderea de populație este dublată de o creștere de prosperitate; nu există încă date pe tema aceasta din ultimii 50 de ani. Pe cale de consecință, este important să ai densități cât se poate de mari, adică să ai o populație mai mare, să ai o structură economică cât mai mare, să ai o formulă de aglutinare, fiindcă acolo sunt meca­nisme de piață care favorizează mai multe locuri de muncă, mai multe oportunități, o diversitate de locuri de muncă și, deci, șanse mai bune pentru oameni”, a precizat fostul primar al municipiului Oradea.

Acesta a mai spus că divizarea unei comunități reprezintă o barieră pentru dezvoltare: ,,Și, nu în ultimul rând, al treilea este divizarea. S-a constatat că, cu cât un teritoriu, o comunitate, este mai divizată, cu atât apar bariere în calea dezvoltării. Vrei să faci, de exemplu, un proiect care tranzitează teritoriul a trei-patru unități administrativ-teritoriale, dacă ai un primar nepriceput într-o comunitate și ai un consi­liu care nu înțelege care este miza, vă puteți da seama că un proiect se întârzie, se blochează și așa mai departe. Se pierde foarte mult timp dacă sunt tot felul de bariere, vamale sau de altă natură, blocaje de conectivitate, nu există o co­nectare a infrastructurilor, atunci acele zone divizate nu se dezvoltă așa cum ar trebui”, a spus Ilie Bolojan.

“Ținând cont de aceste realități, care sunt confirmate, ce trebuie să facă o administrație? În primul rând trebuie să respecte aceste reguli de bază și, analizând ce se întâmplă în România, trebuie să luăm decizii în funcție de realitățile noastre. Și noi, ca toate țările europene, nu ne dezvoltăm într-o formulă plată, orizontală; că ne place, că nu ne place, dezvoltarea este concentrată în municipiile reședință de județ și în zona metropolitană a acestora, acestea generând peste 80 la sută din PIB-ul României și, de asemenea, peste două treimi din locurile de muncă. Prin urmare, dacă vrem să oferim cetățenilor, comunităților noastre, cât mai multor comunități, șanse mai bune de viață, este clar că trebuie să ne concentrăm cum distribuim bogăția, cum oferim acces cetățenilor către această bogăție din municipiile reședință de județ, care însemană acces la spitale mai bune, la locuri de muncă mai bune, la cumpărături mai bune, la o școală mai bună și așa mai departe. Pentru că aceasta este realitatea; asta înseamnă să o exportăm în zonele metropolitane. Și acest export de prosperitate se face, cât se poate de clar, printr-o permeabilizare a granițelor dintre unitățile administrativ-teritoriale; această permeabilizare se face cel mai bine prin fuziuni, pentru că zonele metropolitane pot funcționa cu condiția ca primarii și consiliile locale de acolo să fie de acord cu toții să susțină anumite direcții de dezvoltare. Dar nu reușim să facem asta și, de aceea din păcate, sunt puține zone metropolitane care prin asocieri funcționează”, a spus Bolojan.

,,Trebuie să exportăm prosperitatea din reședințele de județ”

Fostul primar al municipiului Oradea l-a felicitat pe Constantin Toma pentru că a reușit să convingă responsabilii administrativi ai comunei Țintești de beneficiile unirii cu Buzăul: ,,Eu îl felicit pe domnul primar Toma pentru că a reușit să convingă o primărie care are graniță administrativă cu Buzăul să susțină această fuziune, că nu este puțin lucru ca un primar să accepte să renunțe la mandatul pe care l-a câștigat, o majoritate de consilieri să-și piardă mandatele și, pe de altă parte, să fie o comună care este într-o poziție geografică ce asigură conectarea municipiului Buzău și a zonei metropolitane la principalele axe de transport rutier și, de asemenea, crează bază de dezvoltare. Eu sunt un susținător al acestor proiecte, de metropolizare a României, de dezvoltare în jurul zonelor metropolitane și de extindere a orașelor din România. Formula care garantează dezvoltarea este aceasta; să putem să exportăm prosperitatea din reședința de județ în zonele metropolitane”, a mai spus Ilie Bolojan.

,,Cred că și în politică trebuie să fie o decență”

Ilie Bolojan a explicat și cauzele eșecului său la refe­rendumul privind unirea municipiului Oradea cu comuna Sânmartin. El a povestit că a făcut campanie din casă în casă în comuna Sânmartin, neglijând, în schimb, municipiul Oradea. ,,M-am concentrat pe Sânmartin. Iar în Ora­dea, unde aveam nevoie de 56.000 de cetățeni prezenți, au fost la referendum doar 53.000”, a spus președintele Consiliului Județean Bihor, care a relatat că a avut parte și de ,,șopârle” din partea adversarilor unirii. ,,Nu puteau ataca partea cu dezvoltarea, așa că au inventat că am un teren în Sânmartin, zonă turistică, pe care ziceau că voia msă îmi fac casă, că vreau să mă mut acolo și că nu pot, că am nevoie de domiciliu în Oradea”, a relatat Bolojan.

În ceea ce îi privește pe liberalii buzoieni, adversari declarați ai unirii Buzăului cu Ținteștiul, Bolojan le-a făcut, în mod diplomat, câteva recomandări: ,,Nu am avut discuții cu colegii mei, pentru că nu sunt aici într-o calitate politică, ci în aceea de om de administrație, de fost primar și de președinte al Consiliului Județean, care întotdeauna a susținut dezvoltarea locală, indife­rent ce conjunctură a fost, pentru că sunt convins că aceasta este baza dezvoltării comunităților noastre. Dar, ceea ce fac colegii mei nu știu; eu, la Bihor, i-am învățat, dacă pot să spun totuși după mulți ani, pe colegii mei, să urmă­rească anumite linii atunci când sunt în opoziție. Dacă este un primar care face o treabă bună, le-am spus să nu îl aplaude, dar să nu îl blocheze. Dacă este un primar care nu face treabă, le-am spus să-l critice și să-l înghiontească, să-și facă treaba. Iar dacă este un primar care face numai prostii, le-am spus să facă tot ce este posibil să îl blocheze. Aceasta este linia pe care m-am dus întotdeauna și să știți că, atunci când am fost în campania de Consiliu Județean, acolo unde vedeam că există primari gospodari de la alte partide (…) nu mi-am permis să îi pun coarne, că mă descalificam eu (…) Și cred că și în politică trebuie să fie o decență. Nu partidele sunt o problemă, ci întotdeauna oamenii sunt, din păcate, problema”, a mai spus la Buzău președintele Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan, fost primar al municipiului Oradea.

Tot miercuri, Ilie Bolojan s-a deplasat, alături de primarul Constantin Toma, la Țintești, unde a discutat cu locuitorii comunei care are șansa să devină parte a municipiului Buzău, iar seara, fostul primar al municipiului Oradea a fost invitatul special al dezbaterii publice de la amfiteatrul din Parcul Tineretului.

Un comentariu

  1. ”Nu partidele sunt o problemă, ci întotdeauna oamenii sunt, din păcate, problema”. Si eu care credeam, conform formatorilor de opinii, ca ciumele sunt o mare problema! Toata lumea de bun simt cere oamenilor politici sa se faca ceea ce ai nevoie nu ceea ce cred ei ca le trebuie lor.

Articole similare