Banca Națională a României a majorat rata dobânzii de politică monetară cu 0,75 puncte procentuale, la 5,5%, cel mai ridicat nivel de după februarie 2012, însă sub așteptările analiștilor.
Creșterea dobânzii era așteptată de analiști, care credeau însă că BNR va păstra același pas de majorare, de 1 punct procentual, ca la precedenta ședință de politică monetară din iulie.
Rata Lombard, la care băncile primesc finanțare de la BNR și care este considerată mai relevantă în contextul actual de deficit de lichiditate, a crescut cu 1 pp la 6,5%. Rata dobânzii la facilitatea de depozit a crescut în același pas la 4,5% pe an. BNR a menținut ratele actuale ale rezervelor minime obligatorii și a decis în continuare gestionarea fermă a lichidității interbancare. Rata inflației a crescut la 15,1% în iunie, față de 14,5% în mai, ajungând la cel mai ridicat nivel din ultimii 19 ani, cu mult peste ținta băncii centrale de maximum 3,5% pe an. Mărfurile nealimentare s-au scumpit cu aproape 18% față de iunie 2021, pe fondul creșterii prețului la gaze cu aproape 90%, a celui la curent cu 17% și la energie termică cu 23%, în timp ce carburanții s-au scumpit cu 41%. Toate categoriile de mărfuri nealimentare au avut creșteri de cel puțin 4-5% ale prețurilor, ceea ce arată că impactul costurilor mai mari de producție (inflația industrială a ajuns 48% pe an în iunie!) se vede în cele din urmă și la raft.
Alimentele s-au scumpit cu peste 15%. Au fost creșteri mari de prețuri, de o treime, și la produsele de morărit, în timp ce cartofii s-au scumpit cu peste 40% și uleiul cu aproape jumătate. Ceva mai domoală a fost inflația la servicii, de „doar” 7,8%, unde se remarcă creșteri importante de prețuri la apă, canalizare și salubritate, de aproape o cincime, precum și la transport de o zecime. Analiștii estimau, înainte de ședința de azi, că banca centrală va majora rata cheie cu 0,5 pp, respectiv 0,25 pp rata cheie la următoarele ședințe de politică monetară din octombrie și noiembrie, ultimele din acest an. Economiștii BCR au anticipat corectă că BNR va reduce pasul de întărire a politicii monetare încă de la această ședință. Deja ratele din piața monetară au urcat vertiginos în ultima lună. Cotațiile ROBOR la 3 luni au depășit 8% pe an (8,12% vineri), cu peste 1,5 puncte procentuale mai sus față de nivelul de la începutul lunii iulie. Rata la tranzacțiile interbancare (dobânda medie la depozitele făcute de bănci între ele, pe baza căreia se calculează IRCC) a crescut de la sub 5% la 5,8-5,6% în ultimele două săptămâni. Ratele interbancare la lei le-au depășit, de altfel, pe cele la zlotul polonez (7% pentru WIBOR 3 luni, corespondentul ROBOR), în pofida faptului că rata cheie a Băncii Naționale a Poloniei este la 6,5% pe an. BNR rămâne, chiar și cu această majorare a ratei cheie, cu cea mai mică dobândă de referință din regiune – Banca centrală a Cehiei a menținut în această săptămână dobânda la 7% pe an, în timp ce Banca Ungariei a majorat rata cheie cu 1 pp săptămâna trecută la 10,75% pe an.
BNR a revizuit și prognoza de inflație, care va fi publicată cu noul raport trimestrial săptămâna viitoare. Creditarea a continuat să crească într-un ritm alert, de 17,5% pe an în iunie, mai ales pe sectorul companiilor nefinanciare, unde ritmul anual a ajuns la 26%, cel mai ridicat de la criza financiară. Dobânzile mai mari ale BNR se transmit și în piață – dobânda la depozitele în lei a sărit de 5,5% în iunie, cel mai ridicat nivel de după februarie 2012, însă totodată s-au scumpit și creditele până la 7,8% pe an.
