Ministrul Dezvoltării, Attila Cseke, a precizat, marți, că imobilele cu risc seismic vor fi consolidate integral cu bani de la stat, iar proprietarii nu vor fi nevoiți să achite nimic, conform unui proiect de lege în acest sens care urmează a fi promovat de Guvern. Condiția este, însă, ca aceștia să nu vândă imobilele timp de 25 de ani, în caz contrar, ei fiind nevoiți să achite costul consolidării. „Acest lucru este legat de o interdicție de vânzare pentru proprietar, pentru că este o creștere a valorii apartamentului prin consolidare de risc seismic, care este o finanțare de la stat. Vom avea o interdicție de vânzare, respectiv, în perioada interdicției de vânzare, proprietarul poate să își vândă apartamentul, dar atunci trebuie să restituie statului cota parte din investiția de consolidare de risc seismic. Perioada interdicției este de 25 de ani pentru persoane fizice”, a adăugat el.
Măsura vine în contextul în care numeroși proprietari nu pot suporta costurile reabilitării clădirilor și nici nu sunt de acord să suporte cheltuielile. Pe de altă parte, interdicția de vânzare este direcționată și către scoaterea din circuit a samsarilor, care profită de prețurile mici ale acestor imobile și le achiziționează la sume infime, pentru ca, mai apoi, să le vândă la suprapreț.
Și la Buzău, primarul Constantin Toma anunța, în toamna anului trecut, că „blocurile cu bulină” vor intra în reabilitare. Orașul numără 44 de astfel de clădiri, deși expertizele acestora au depășit 20 de ani și nu există o listă completă a celor afectate în acest timp. Controversele planează și asupra modului în care s-au făcut aceste expertize, precum și a considerentelor pe care au fost efectuate. Nu se știe dacă încadrarea într-o clasă de risc seismic a fost făcută așa cum scrie la carte sau doar pe baza anului de construcție a clădirilor.
Și mai curios este, însă, faptul că expertizele tehnice s-au pierdut, între timp. Nimeni nu știe ce s-a întâmplat cu documentația lor, care este fie la Consiliul Județean, fie la Ministerul Lucrărilor Publice. Cu toate acestea, teama i-a determinat pe locatarii blocurilor din zona centrală, limitrofe Aleii Trandafirilor, să se mute, speriați de posibila prăbușire a imobilelor, iar apartamentele au fost cumpărate de diverse firme, la prețuri destul de mici.
Printre cele cu risc seismic crescut din municipiu se numără și majoritatea clădirilor de pe strada Cuza Vodă, care au fost construite între anii 1880 și 1926. La fel se întâmplă și în cazul blocurilor de pe strada Obor, care au fost construite în anul 1962, sau în cazul celor din Centru, care sunt din anul 1960. Pe listă mai figurează clădiri de pe strada Independenței, Piața Teatrului, Parîng, Colonel Buzoianu, Griviței, Transilvaniei, Bulevardul Nicolae Bălcescu sau cartierele Micro XIV și Micro V.
Primarul municipiului Buzău lua în calcul accesarea fondurilor europene, precum și mutarea locatarilor în fostul sediu al Companiei de Apă, pe perioada lucrărilor de consolidare. „Încercăm să reabilităm, pe fonduri europene, toate cele 29 de blocuri care au fost însemnate la un moment dat cu <bulina roșie>, iar pe perioada în care se vor face intervenții la aceste blocuri să putem, prin rotație, muta familii pe Bulevardul Unirii, în fostul sediu al Companiei de Apă pentru a putea să lucrăm în siguranță și pentru a face niște lucrări de calitate”, spunea Toma în toamnă.
Programul anunțat de ministrul Dezvoltării mai are nevoie de avize de la Ministerul Finanțelor și de la Ministerul Justiției, iar Attila Cseke este de părere că va intra în dezbaterea parlamentară, cel mai probabil, în primăvara acestui an. Rămâne de văzut în ce ritm vor fi accesate aceste fonduri de către autoritățile locale și cât de repede se vor pune în practică măsurile atât de necesare consolidării clădirilor cu „buline”.
