Proiectele în domeniul construcțiilor cresc de la an la an, iar românii nu par să mai fie atrași de munca pe șantier, lucru care îi determină pe angajatori să caute forță de muncă în străinătate. Acum, România se pregătește să primească 100.000 de muncitori străini, majoritatea asiatici. Comparativ cu anul 2021, nivelul contingentului din 2022 ar urma să fie dublu, după ce deja în ultimii cinci ani, a crescut exponențial.
Domeniul în care aceștia vor lucra este cel al construcțiilor unde anii următori aduc proiecte importante în infrastructura românească. Țara noastră se confruntă deja cu cu un deficit de 100.000 de angajați în domeniul construcțiilor, în condițiile în care Planul Național de Redresare și Reziliență aduce inclusiv autostrada care va lega Moldova de Muntenia, o autostradă de sute de kilometri și unul dintre cele mai așteptate proiecte. Având în vedere că în țară numărul românilor care vor să lucreze pe șantiere a scăzut considerabil, singura soluție rămâne forța de muncă din străinătate, motiv pentru care, în ultimii ani, s-a dublat numărul de permise pentru străini.
,,Cei mai mulți angajați necalificați din construcții câștigă în România circa 700 de euro, pe când, în străinătate, salariul depășește 1.000 de euro. Dar deja nu mai este vorba doar despre salarii, ci și despre instabilitatea politică și legislativă de la noi. Nu sunt bătute în cuie niște direcții, nu există o strategie de țară. Un muncitor român poate că s-ar întoarce acasă, dar știe că regulile se pot schimba de pe o zi pe alta aici”, a declarat Adriana Iftime, directorul general al Federației Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC).
Într-un clasament al județelor în care sunt aduși cei mai mulți străini pentru a lucra în construcții se regăsesc Constanța, Prahova, Iași, Bihor, Mehedinți, Cluj, Timiș, Argeș, Brașov, Buzău și Olt.
Zona București-Ilfov a fost cea mai ,,vânată” de muncitorii străini. Din totalul celor aproximativ 7.000 de muncitori străini care au ales să lucreze în construcții în România, 3.000 au ajuns doar în zona Capitalei, în primele zece luni ale anului 2021, potrivit informațiilor furnizate de Inspectoratul General pentru Imigrări. Capitala a atras cel mai mare număr de angajați străini și pentru că nevoia în această zonă este foarte mare, mai ales că domeniul imobiliar a luat avânt în ultima perioadă. În București, pe un singur șantier sunt 100 de muncitori străini care muncesc din greu pentru a reuși să termine apartamentele deja vândute. În medie sunt între 10 și 15 oameni care muncesc pe fiecare calificare specifică activității în construcții.
În vârful clasamentului județelor României după numărul de străini care ajung să lucreze în construcții se mai înscriu Constanța (cu peste 900 de muncitori), Prahova (peste 400), Iași (peste 300), Bihor (aproape 300), Mehedinți (peste 200), Cluj, Timiș, Argeș, Brașov, Olt (cu peste 100 de muncitori), potrivit ,,Ziarul Financiar”. Județul Buzău a contabilizat un număr de peste 100 de muncitori străini care lucrează în domeniul construcțiilor.
Muncitorii trec printr-un proces de selecție
În Sri Lanka, la fiecare 5.000 de oameni, e desemnat un ofițer al Guvernului, care ,,sapă” în istoricul unui aplicant înainte să-i dea permisiunea să ia bilet spre România. Statul încearcă astfel să nu-i trimită în România decât pe cei dispuși să respecte contractul și să nu ne folosească țara drept poartă de intrare spre Vest. Și legea se va înăspri: dacă muncitorul părăsește compania care l-a angajat, pierde viza și e trimis imediat acasă. În plus, cine nu respectă condițiile, riscă să plătească despăgubiri de 20.000 de euro. O garanție la care se înhamă toată familia, potrivit observatornews.ro.
Cu toate acestea, străinii din țările sărace rămân în continuare atrași de România, unul dintre motive fiind condițiile foarte bune de cazare, comparativ cu cele din Orientul Mijlociu, unde locuiesc în barăci metalice, în care temperaturile sar de 50 de grade. În plus, salariul, aproximativ 600 de dolari sau peste, este triplu comparativ cu suma pe care o câștigă ei acolo, mai ales că în România au cazarea și mâncarea asigurate.
