„Straiele tradiționale românești sunt și trebuie să rămână <templu la purtător> , legătura cu străbunii , cu istoria și vechile meșteșuguri ,o identitate culturală unică și inimitabilă!”, spune Cecilia Petrescu, sufletul Grupului de Tradiții si Obiceiuri ,,SLĂNICUL” din Mînzălești, custode al Muzeului Timpul Omului.
Grupul de Tradiții și Obiceiuri ,,SLĂNICUL” din Mânzălești, Ținutul Buzăului, este păstrător de tradiții din în ceea ce privește costumele populare pe care le îmbracă la manifestările culturale. Membrii grupului poartă la toate manifestările artistice doar costume populare autentice și tradiționale, spune Cecilia Petrescu, o bună cunoscătoare a portului popular autentic. Mesajul ei reamintește buzoienilor că astăzi sărbătorim unul dintre cele mai importante elemente ale identității naționale și anume portul tradițional românesc. Ziua Naţională a Portului Tradiţional din România este o sărbătoare instituită prin Legea 102/2015, și are loc, în fiecare an, în cea de-a doua duminică a lunii mai, respectiv anul acesta pe 8 mai, având rolul de a promova portul popular românesc, de a „evidenţia valorile inestimabile pe care le reprezintă costumele tradiţionale specifice fiecărei zone”.
Cea mai veche reprezentare a portului autentic românesc apare în Cronica Pictată de la Viena din 1358, care descrie bătălia de la Posada între regele Ungariei, Carol Robert de Anjou şi voievodul muntean Basarab I. Aici este reprezentat portul autentic al bărbaţilor, cu cămăşi lungi, strânse la mijloc cu brâu sau centură, iţari, opinci şi căciuli din piele de oaie pe cap.
Portul popular românesc își găsește rădăcinile în portul strămoșilor noștri traci, geți și daci și se aseamănă cu cel al popoarelor din Peninsula Balcanică, fiind diferit însă prin amănunte decorative, colorit și motive.
Portul popular reprezintă realizări artistice făcute cu materii prime produse în gospodăriile țăranilor. El a evoluat în ornarea țesăturilor și a broderiilor, cât și în obținerea culorilor vegetale, dar și-a păstrat nealterate caracteristicile esențiale.
Portul popular este diferit în funcție de anotimp, ocazii festive, vârstă și sex, adaptându-se ocupațiilor specifice fiecărei zone.
Costume populare de o rară frumusețe artistică au fost prezentate până pe 5 mai, la Galeriile de Artă, de Centrul Județean de Cultură și Artă Buzău în cadrul expoziției etnografice ,,Tradiții și credință”, care a cuprins costume tradiționale românești din colecția doamnei Amelia Papazissu – meșter popular (țesătoare în păr de capră și lână), a primit titlul onorific de ”Tezaur Uman Viu”, de la UNESCO, iar în 2015 a obținut medalia „Meritul cultural“, de la președintele țării. Se observă că piesele expuse au exemplificat în pare parte costumul popular femeiesc de la Buzau, care se încadrează in tipologia costumului cu fotă. Acesta se compune din maramă, cămașă (ie), ilic, poale, brâu, bete, încălțăminte. Portul femeiesc din zona de munte a județului se compune practic din două costume: unul de muncă și unul de sărbătoare.
Centrul de Cultură și Artă Buzău mai expune, în fiecare an, ia, o componentă de bază a costumului popular, când se celebrează de Sânziene, pe 24 iunie – Ziua Universală a Iei.
