Asociaţia Presei Buzoiene, 90 de ani de la înfiinţare (II):  Ziarist buzoian, ucis pe frontul pentru eliberarea Basarabiei și Bucovinei

Viorel FRÎNCU

La 14 octombrie 1932, „Asociaţia Presei Buzoiene” avea un Comitet de conducere format din preşedintele I. N. Dragomirescu şi ca secretar general pe Petre M. Gheorghiu, sediul asociaţiei fiind în Bd-ul I. Brătianu nr. 5. Din Comitetul de conducere mai făceau parte: George Pliniceanu, Al. Macedonescu, Traian Negoşanu, George Podgoreanu, Dem. Serbescu-Lopătari, publiciştii Eugeniu Ştefănescu-Est (şeful Corpului Portăreilor), Pompiliu Podgoreanu, Dem Iliescu, pictorul Mihai Bernea, Ştefan Revereanu-Revus (ziarist şi director al Băncii „Buzăului”), M. Musculiu, Isac Holder, Nicolae I. Draghini, Matei Ghimbăşeanu, Pompiliu Ionescu, Ştefan Crăciun şi Mircea Ducari, redactori la diferite publicaţii locale. Asociația grupa colaboratorii ziarelor, în ideea întăririi legăturilor de solidaritate şi organizarea de dezbateri pe teme profesionale.

În acelaşi an, la 27 noiembrie, s-a înfiinţat „Ateneul Presei”, de pe lângă „Asociaţia Presei Buzoiene”. La şedinţa inaugurală, desfăşurată în sala Palatului Camerei de Comerţ şi Industrie Buzău, a conferenţiat av. George (Iorgu) Pliniceanu despre „Presa şi boalele ei sociale”.

În vara anului 1933, la Buzău a avut loc un Congres al presei, după cum relatează publicaţia „Reporterul”, în numărul din 31 august 1933. În fapt, în localitatea noastră avusese loc şedinţa lunară a „Federaţiei Genereale a Presei din Provincie”, căreia i se dăduse amploarea unui congres, gazde fiind, printre alţii, N. I. Dragomirescu, Dem. Serbescu-Lopătari şi Petre M. Gheorghiu.

Istoricul Valeriu Nicolescu, citând din respectiva publicaţie, menţionează: „Potrivit părerilor exprimate de participanţi, organizatorii au demonstrat că dintre toţi românii, buzoienii sunt cei mai primitori. În cadrul programului s-a organizat şi o excursie pe Valea Buzăului, cu o primă oprire la conacul de la Cândeşti a lui Gogu Iliescu, artistul-pictor de adâncă sensibilitate, unul dintre puţinii amici ai marelui Grigorescu, un autentic boier de sânge şi spirit. Au admirat colecţia de tablouri, între care şi circa 20 tablouri ale lui Nicolae Grigorescu, stampe, icoane vechi, ţesături româneşti şi sculpturi (…) ce pot forma averea unui muzeu naţional oricât de preţios. Au continuat traseul pe Valea Bâscei până la poalele Penteleului şi au servit dineul oferit de către Societatea «Foresta» în saloanele cazinoului de la Nehoiu”.

Respectivul eveniment va fi reitera la 11 iunie 1938, în prezenţa lui Ştefan Vlădescu, preşedintele „Federaţiei Naţionale a Presei din Provincie”. La dineul oferit de organizatori la Bufetul din Crâng a concertat celebra orchestră de jazz Ghindă de la Radio Bucureşti.

Al. Macedonescu, viitorul vicepreşedinte al „Asociaţiei Presei Buzoiene”, redactor la ziarul „Curierul”, semnează articolul „Ziaristica la Buzău” (an II, din 24 decembrie 1933, nr. 14, pp. 1-2).

Ca dovadă a „unei rari conştiinciozităţi şi posibilităţi profesionale”, când încă nu împlinise 22 de ani, Pompiliu Ionescu, absolvent al Facultăţii de Drept, redactor şi editor al publicaţiei „Grefa” – „gazeta funcţionarilor judecătoreşti” a fost cooptat, ca membru, în comitetul de conducere al „Asociaţiei Presei Buzoiene”, iar în anul 1934 a fost ales vicepreşedinte.

La 22 iunie 1941, Pompiliu Ionescu, va fi mobilizat, cu gradul de sergent T.R., şi repartizat în cadrul Regimentului 8 Infanterie, componentă a Diviziei 5 Infanterie. În luptele pentru eliberarea Basarabiei şi Bucovinei, în timpul unui bombardament rusesc asupra tranşeelor româneşti, ziaristul buzoian, în vârstă de 31 ani, îşi salvează comandantul, sacrificându-şi propria viaţă. George Gh. Pâslaru, în volumul „Drumuri de sânge. De la Prut, la Odessa”, alocă un capitol distinct faptei de eroism al acestuia.

Şi „Vocea Buzăului”, din 31 august 1941, a anunţat moartea eroică a lui Pompiliu Ionescu, evenimentul fiind marcat de Gh. Negoiţă în articolul titrat „Un erou al războiului: serg. T.R. Ionescu Pompiliu” (an XVII, nr. 26, p. 3) şi, în numărul următor, de Emil Budălănescu, sub titlul „Încă unul bun s-a dus” (p. 2).

La 25 august 1934, George Podgoreanu, directorul publicaţiei „Vocea Buzăului” şi corespondent al ziarului „Universul”, a fost ales membru al „Asociaţiei Presei Române din Basarabia”, constituită la 15 decembrie 1925, la Chişinău.

În anul 1935, a decedat, la Buzău, Ştefan Revereanu-Revus, directorul Băncii „Buzăului”, ziarist, unul dintre membri fondatori ai „Asociaţiei Presei Buzoiene”.

În acelaşi an, a avut loc, la Oradea, Congresul Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, unde s-a anunţat evenimentul mult dorit de ziarişti – crearea unui învăţământ superior de practică şi teorie a presei. Prima catedră a fost inaugurată la Universitatea din Bucureşti, fiind embrionul viitoarei Facultăţi de Ziaristică.

La acest congres au participat George Podgoreanu, membru al „Asociaţiei Generale a Ziariştilor din Provincie”, în comitetul „Asociaţiei Presei Buzoiene” şi al „Sindicatului artiştilor, scriitorilor şi ziariştilor”, şi Alexandru Macedonescu.

Congresul de la Oradea a fost ultimul din perioada interbelică, deoarece la 30 decembrie 1937 regimul dictatorial al regelui Carol al II-lea a suprimat o mulţime de ziare şi reviste, printre care „Adevărul”, ”Dimineaţa” şi „Lupta”. Un an mai târziu au fost suprimate partidele politice şi sindicatele, toate fiind reunite forţat în „Frontul Renaşterii Naţionale”, organizaţie politică unică avându-l ca şef suprem pe rege. Organizaţiile profesionale şi sindicatele ziariştilor au fost transformate în corporaţii de breaslă. Singurele care au scăpat de acest masacru politic de tip fascist au fost U.Z.P. şi „Asociaţia Generală a Presei Române” care erau membre ale „Federaţiei Internaţionale a Ziariştilor” (FIZ) de la Paris, Carol al II-lea ferindu-se să-i supere pe francezi, când războiul bătea la uşă. (Sfârșit)

_________________________________________________

Bibliografie:

• George Brătescu, „Uniunea Ziariştilor Profesionişti 1919-2009”. Compendiu aniversar, www.uzp.org.ro;
• Viorel Frîncu, „Istoria jurnalismului din judeţul Buzău. Enciclopedie cronologică (1839-2014)”, Buzău, Editura „Teocora”, 2015;
• Valeriu Nicolescu, „Faptul divers, în presa buzoiană”, în „Opinia”, din 28 aprilie 2009, p. 8;
• George Gh. Pâslaru, „Drumuri de sânge. De la Prut, la Odessa”, Ediţia I, Editura „Acţiunea Buzăului”, Buzău, 1941.