„Cei care au ordonat şi au oprit apa de pe canal sunt criminali!”, este mesajul transmis de agricultorii din bazinul legumicol „Mărăcineni-Săpoca”. Trei dintre cei mai mari fermieri buzoieni – Afiliu, Vâlcu şi Ralea – se roagă de autorităţi să le mai lase apa pe canal măcar jumătate din luna octombrie.
Marțea trecută, apa de pe canalul de irigaţii ce străbate grădinile de legume cultivate pe teritoriul satelor Măteşti (comuna Săpoca), Potoceni, Căpăţâneşti şi Mărăcineni a fost oprită. De asemenea, şi pe „Canalul de Vest”, componentă a Canalului Siret-Argeş. Fără niciun anunţ sau avertisment(!) prealabil. De atunci, între agricultorii din bazinul legumicol „Mărăcineni-Săpoca” s-a instaurat starea de disperare. Pentru că, cele peste 50 de hectare pe care au fost înfiinţate culturi de Varză de Buzău sunt considerate, deja, compromise! La rândul lor, cei trei fermieri se tem că noile culturi înfiinţate, de grâu şi rapiţă, pe aproximativ 2.000 de hectare, nu vor avea şanse să răsară, din cauza secetei prelungite! „Un atac la Varza de Buzău”, spun legumicultorii, „pentru ca piaţa să rămână liberă pentru… importuri(!)”.
De cealaltă parte, cele două instituţii, Apele Române-Sucursala Buzău şi ANIF Buzău, reprezentante ale statului român, care, la prima vedere ar fi vinovate pentru necazul provocat pe ambele maluri ale râului Buzău, încearcă să formuleze „apărări” separat, la adăpostul procedurilor birocratice.
În răspunsul directoarei Marilena Stoian, primit la redacţie din partea ABA Buzău-Ialomiţa, se arată clar în ce perioadă Apele Române au în vedere activităţi legate de livrarea apei pentru irigaţii: „În perioada martie-octombrie, prin funcționarea CHE Cândești-Vernești-Simileasca (n.r., Canalul hidroenergetic, amenajat înainte de 1989) vor fi asigurate cu prioritate debitele necesare irigațiilor la punctele de priză ale ANIF – Sucursala Buzău, precum și debitele de servitute aval de barajul Cândești, prin orificiile practicate în stavile (2,00mc/s) și aval de CHE Simileasca, pe canalul hidroenergetic (1,75 mc/s) care sunt utilizate pentru asigurarea folosinţelor din aval, a debitelor necesare pentru irigații în județul Brăila și ca debit de diluție necesar pe râu”. Numai că, exact pe 30 septembrie, Marilena Stoian a dat dispoziţie ca debitul pe canalul hidroenergetic să fie redus exact cu cota rezervată irigaţiilor! Ulterior, aceasta avea să-şi motiveze decizia prin lipsa unui act adiţional la contractul încheiat între Apele Române şi ANIF Buzău, cu girul Ministerului Agriculturii, înţelegere ce arăta că sezonul pentru irigaţii este cuprins între lunile martie şi septembrie!
Din surse independente de ABA Buzău – Ialomiţa sau ANIF Buzău, am aflat că un astfel de contract a mai funcţionat şi cu cel puţin trei sezoane agricole în urmă, cu aceeaşi perioadă stipulată pentru asigurarea/folosirea apei pentru irigaţii, dar niciodată nu a fost luată o astfel de decizie, chiar dacă „actul adiţional” a fost un demers birocratic din partea ANIF Buzău ulterior datei de 1 octombrie, aşa cum avea să se întâmple şi în acest an (sezon agricol), „amănunt” descoperit tot în răspunsul directoarei Stoian: „Prin adresele nr. 3038/02.10.2023 și nr. 3058/03.10.2023, înregistrate la ABA Bz-Il la nr. 17981/ 02.10.2023, respectiv 18092/ 03.10.2023, A.N.I.F. Buzău a solicitat asigurarea volumului de apă pentru irigații prin canalul de aducțiune C Vest, pentru luna octombrie 2023, iar în stabilirea programului lunar de exploatare s-a ținut cont de aceste solicitări, corelat cu evoluția situației hidrometeorologice”.
Numai că directoarea Stoian a „uitat” să adauge în răspunsul către redacţie că ABA Buzău – Ialomiţa „va ţine cont de aceste solicitări” abia după ce o comisie de specialitate, la nivel de ministere (Ministerul Apelor şi Pădurilor și Ministerul Agriculturii) va certifica noua structură a programului lunar de exploatare a apei din Lacul de acumulare Siriu, demers ce poate întârzia chiar şi trei zile, conform opiniei/aprecierii directoarei Stoian, reţinută într-o discuţie cu reporterul. Adăugând celelalte trei zile menţionate la începutul demersului jurnalistic, constatăm că legumicultorii din Bazinul Mărăcineni – Săpoca nu vor putea iriga cel puţin o săptămână. Asta, în cel mai fericit caz, pentru că, dacă directoarea Stoian va face dovada unui „birocrat fericit” şi va da ordinul pentru revenirea nivelului pe canalul hidroenergetic (doar) după primirea răspunsului de la Bucureşti, vor mai fi necesare alte trei zile până ce apa va ajunge la motopompele agricultorilor şi fermierilor de pe cele două maluri ale râului Buzău.
Pentru culturile de grâu şi rapiţă, înfiinţate pe malul drept al râului Buzău, chiar şi cu nouă zile întârziere apa va fi binevenită, pentru că va ajuta seminţele să încolţească, iar viitoarele plante de grâu să „înfrăţească”. În schimb, „profesionalismul” afişat de şefa apelor de la Buzău cu siguranţă va genera tablouri de coşmar pe tarlalele legumicultorilor, pentru că, între timp culturile de varză vor fi „mănate” (pălite de temperaturile mari şi lipsa apei) şi în cel mai fericit caz varza va „înveli” la dimensiuni foarte mici, cel mult de mărimea unei mingi de handbal! De aceea, la acest moment legumicultorii apreciază că Varza de Buzău, autentică, va lipsi de pe piaţă în această toamnă!
De cealaltă parte directorul ANIF Buzău, Claudiu Carpen, a încercat să se apere în discuţia cu reporterul, spunând că a făcut demersurile necesare către APE Buzău, dar nu înţelege decizia luată de directoarea Stoian, mai ales că „întârzierile în hârtii” au mai fost şi în anii trecuţi, poziţie ce confirmă informaţiile noastre obţinute independent. Directorul Carpen s-a arătat contrariat şi de faptul că Marilena Stoian i-ar fi spus că principala ei grijă este să asigure nivelul de retenţie în lacul de acumulare, altfel „o iau, dracului, la vale munţii ăia!”.˝
