Cu o lună mai devreme, ghioceii au început să înflorească, ceea ce reprezintă un semn îngrijorător, sunt de părere specialiştii din cadrul Băncii de Resurse Genetice Vegetale (BRGV), care atrag atenţia că temperaturile ridicate au accentuat fenofazele de dezvoltare a plantelor.
În grădinile din judeţul Buzău şi-au făcut apariţia de sub stratul de frunze uscate şi nu de sub zăpadă primii ghiocei. Temperaturile ridicate de pe parcursul iernii au grăbit înflorirea plantelor cu o lună mai devreme. „Aşa cum ştim din copilăria noastră, ghioceii erau consideraţi vestitorii primăverii. De data aceasta iată că au înflorit ceva mai devreme, pentru că a fost cald, s-au înregistrat temperaturi ridicate, doar de câteva zile de ger am avut parte şi sigur, au înflorit. Nu am avut zăpadă sau frig îndelungat ca plantele să stea în repaus. Au apărut cam cu o lună mai devreme faţă de perioada lor normală. Condiţiile au fost puţin atipice pentru această perioadă. Vorbesc despre temperaturile care erau specifice iernii şi zăpada care a lipsit şi atunci temperaturile ridicate au derutat cumva plantele, a fost dereglat bioritmul plantelor. Aceste etape de dezvoltare a plantelor, repaus, creştere, aceste fenofaze au fost dereglate. A fost accentuat fenomenul de înflorire în cazul acesta pentru că temperaturile au permis acest lucru”, a declarat pentru „Agerpres” directorul BRGV, Costel Vînătoru.
Tot ca urmare a valorilor termice ridicate, în perioada următoare există posibilitatea ca şi pomii fructiferi să înflorească, fenomen care ar putea produce pierderi. „Cel mai mare pericol poate apărea în zona pomicolă, pentru că avem specii care se grăbesc să înflorească, iar în ultimii ani au fost înregistrate pierderi din pricina îngheţului târziu, brumele de primăvară. Sunt specii care înfloresc devreme, cireşul, piersicul, caisul, chiar şi prunul şi automat se înregistrează pierderi de producţie. Sigur, aceste dezechilibre climatice sunt periculoase pentru lumea vegetală care se află într-o derută, într-o situaţie de presiune pentru că aceste perioade de refacere aproape că nu mai există”, a mai precizat Costel Vînătoru.
