Zece proiecte de investiții în derulare la Hidroelectrica au fost declarate de interes național de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), astfel încât prin anumite derogări de la legislația de mediu și finanțe să poată fi implementate rapid. Miza este independența energetică față de Rusia prin accesarea a 1,4 miliarde euro alocate României prin programul REPowerEU.
În contextul crizei energetice generate la nivelul Uniunii Europene de războiul ruso ucrainean, Comisia Europeană a lansat, în luna mai 2022, planul de măsuri REPowerEU, având ca scop asigurarea independenței Europei față de importurile de combustibili fosili din Rusia, cu mult înainte de orizontul de timp 2030.
Pe lista de investiții declarată prioritară de către Ministerul Energiei se regăsesc nouă amenajări hidroenergetice (AHE) și un parc fotovoltaic:
- AHE a râului Jiu pe sectorul Livezeni – Bumbești;
- AHE a râului Olt defileu pe sectorul Cornetu – Avrig;
- AHE Pașcani pe râul Siret;
- AHE Răstolnița; AHE Surduc – Siriu;
- AHE a râului Siret pe sectorul Cosmești – Movileni;
- Complex Hidrotehnic și Energetic Cerna Motru Tismana, Etapa a – II-a;
- AHE a râului Olt pe sectorul Izbiceni – Dunăre;
- CHE Islaz;
- AHE Cerna Belareca;
- Valorificarea potențialului energetic solar din zona Sadova-Dăbuleni, Dolj – UAT Sadova.
Ordonanța prevede că „aceste obiective de investiții sunt considerate situații excepționale, în sensul prevederilor art. 5 alin. (2) din Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, și sunt proiecte de interes național/importanță/securitate națională, și al art. 36 din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic (…), pentru a căror realizare este permisă scoaterea terenurilor din circuitul agricol și scoaterea definitivă a terenurilor din fondul forestier național.”
O altă derogare este aceea că indicatorii tehnico-economici aferenți proiectelor de investiții se actualizează și se reaprobă de către Hidroelectrica și nu de către Guvern, indiferent de modalitatea inițială de aprobare a respectivelor proiecte de investiții. De asemenea, în nota de fundamentare se arată că „prin finalizarea și punerea în valoare a proiectelor hidroenergetice se adaugă producției anuale românești aproape 2 TWh/an energie verde regenerabilă, ceea ce conduce la atingerea dezideratului actual al independentei energetice în condițiile respectării și protejării mediului.”
România ar putea accesa 1,4 miliarde de euro, fonduri nerambursabile. Ministerul Energiei și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene au anunțat în 28 noiembrie că au demarat procesul de elaborare a capitolului REPowerEU. Potrivit propunerii actuale de modificare a Regulamentului (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență, pentru a-și crește independența energetică, România va beneficia de un sprijin financiar nerambursabil în valoare de aproximativ 1,4 miliarde euro. Comisia a apreciat că propunerea de regulament va fi adoptată până la sfârșitul anului, urmând ca după această dată, statele membre să prezinte propunerile lor de măsuri. Reformele și investițiile care vor fi incluse în noul capitol vor avea ca termen de finalizare anul 2026.
AHE Surduc – Siriu, oprită de Tribunalul Cluj
Proiectul AHE Surduc – Siriu, care se întinde pe râurile Buzău, Bâsca Mare, Bâsca Mică și Zăbala, este blocat după ce activiștii de mediu au reușit să obțină anul acesta, în februarie, la Tribunalul Cluj, anularea autorizației de construire, pe motiv că proiectul distruge o arie protejată. Reprezentanții Comunității Declic, care au sesizat instanța, spun că astfel, au reușit să oprească, în primă fază, ceea ce ar fi putut deveni „dezastru ecologic”, ce ar fi pus în pericol râul Bâsca Mare, deoarece proiectul Hidroelectrica viza devierea cursului apei, lucru care ar fi condus la asanarea sa.
Potrivit responsabililor Hidroelectrica SA, proiectul amenajării hidroenergetice Surduc – Siriu are un caracter complex și se realizează în mai multe etape, pe trepte ale investiției, reanalizate sistematic din perspectiva optimizării tehnico-economice. „Investiția în amenajarea hidroenergetică Siriu-Surduc face parte din planul de investiții al companiei pentru perioada 2015-2020. Bugetul alocat de Hidroelectrica pentru realizarea lucrărilor de dezvoltare-retehnologizare-mentenanță în această perioadă este de peste 1,3 miliarde de euro, distribuit astfel: 450 milioane de euro pentru amenajări hidroenergetice noi în proiectele Siriu-Surduc, Racovița, Bretea, Răstolița, Dumitra-Bumbești; 305 milioane de euro în retehnologizarea a 4 hidrocentrale de mare capacitate: Stejaru (210 MW), Vidraru (220 MW), Râul Mare Retezat (335 MW), Mărișelu (220 MW) și în modernizări de hidroagregate; 240 milioane euro pentru lucrări de mentenanță. Tot în perioada menționată, Hidroelectrica își propune achiziția și realizarea de capacități noi de producție din alte surse regenerabile (eolian, solar, biomasă) în valoare de 300 milioane de euro”, preciza, în septembrie 2015, conducerea companiei.
Proiectul a fost demarat în 1981, iar acum amenajarea este în fază finală de execuție, dar ar mai fi nevoie de trei ani pentru punerea în funcțiune. În cadrul amenajării hidroenergetice Surduc – Siriu este pusă în funcțiune, din anul 1988, hidrocentrala Nehoiaşu I, cu o putere totală instalată de 42 MW.
